"În stilul Putin" – Cum este prezentată scoaterea Dianei Şoşoacă din cursa prezidenţială în presa internaţională
Instanţa supremă din România este acuzată de amestec nedemocratic în alegeri, după ce a eliminat din scrutinul prezidenţial o candidată acuzată ca fiind antisemită, pro-rusă şi de extremă dreapta. Criticii deciziei susţin că decizia Curţii Constituţionale a României ar ameninţa poziţia ţării în Uniunea Europeană şi în NATO, relatează Politico.
Dianei Şoşoacă, lidera partidului ultranaţionalist S.O.S România, care a fost aleasă în Parlamentul European în iunie, i s-a interzis la începutul acestei luni să candideze la alegerile prezidenţiale.
Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale a României (CCR) a stârnit critici din partea rivalilor lui Şoşoacă din întregul spectru politic, cuprinzând socialişti, liberali şi academicieni - o personalitate subliniind chiar faptul că această decizie aduce aminte de guvernarea electorală a Kremlinului.
Este prima dată când instanţa a scos un candidat din cursa prezidenţială pe baza declaraţiilor sale publice, potrivit Alexandrei Iancu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
"Este derutant pentru că am avut candidaţi anteriori care nu erau neapărat în conformitate cu valorile democratice ... dar această problemă nu a fost ridicată înainte", a spus ea pentru Politico. "Este prima dată când [instanţa] analizează valorile şi principiile Constituţiei şi [vede] dacă candidatul le respectă."
Potrivit publicaţiei citate, decizia instanţei a declanşat un răspuns indignat şi antisemit din partea lui Şoşoacă, în care - fără nicio dovadă - a acuzat UE, evreii, americanii şi francezii de complot împotriva sa, împreună cu instanţa însăşi.
CCR a concluzionat în hotărârea sa publică că fosta senatoare, pe baza discursurilor sale publice şi a poziţiilor disponibile, nu ar fi capabilă, în calitate de preşedinte, să respecte Constituţia ţării şi să protejeze democraţia, ameninţând în acelaşi timp apartenenţa României la NATO şi UE.
Curtea a declarat că observă "o promovare a unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă", precum şi "un comportament sistematic, persistent şi de lungă durată menit [să] submineze fundamentele constituţionale ale statului român şi garanţiile acestuia, respectiv apartenenţa României la structurile euro-atlantice".
Şoşoacă a cerut anterior ca UE să nu mai furnizeze arme Kievului în rezistenţa sa împotriva invaziei la scara largă a preşedintelui rus Vladimir Putin şi chiar a afirmat că România ar trebui să anexeze unele teritorii ucrainene.
De asemenea, în timpul unui interviu acordat săptămâna trecută publicaţiei Politico, ea a atacat Israelul, Statele Unite şi serviciile secrete ale ambelor ţări, despre care a afirmat că "au influenţat decizia instanţei", deşi nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale.
"Guvernul Statelor Unite sprijină independenţa instanţelor din România şi nu influenţează deciziile", a declarat purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Bucureşti pentru site-ul citat.
Îndoieli cu privire la independenţă
Dar Şoşoacă nu a fost singura figură-cheie care a fost uimită de decizia instanţei.
Printre adversarii ei, premierul socialist şi actualul candidat la preşedinţie, Marcel Ciolacu, şi eurodeputatul Eugen Tomac din grupul liberal Renew Europe din Bruxelles, au criticat hotărârea - în ciuda dezacordurilor vehemente cu Şoşoacă în materie de politică.
"Diana Şoşoacă reprezintă tot ceea ce este rău în politica românească", a declarat Tomac pentru Politico. "Cu toate acestea, acest tip de politician nesăbuit nu ar trebui să fie oprit folosind metode de tip Putin."
"Decizia Curţii Constituţionale este discutabilă şi greu de înţeles ... Şoşoacă ar trebui să fie înlăturata de alegători la urne sau sancţionată de cei care apără demnitatea şi drepturile cetăţenilor prin procese democratice."
Sondajele recente privind alegerile prezidenţiale arată că, de fapt, cursa va fi strânsă şi sugerează că Ciolacu (20,3%) şi fostul secretar general adjunct independent al NATO Mircea Geoană (21,4%) vor trece în turul al doilea. Înainte de excludere, Şoşoacă avea un sondaj de aproximativ 13,6 la sută, ceea ce o plasă pe locul patru la acel moment.
Conform lui Iancu, George Simion de la mai cunoscutul partid de extremă dreapta Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) are şanse să obţină voturi care altfel i-ar fi revenit lui Şoşoacă.
Şoşoacă le-a cerut lui Ciolacu şi Geoană să se retragă din cursa prezidenţială pentru ca alegerile să poată fi reluate şi ea să-şi poată depune din nou candidatura. Ambii candidaţi principali au respins ideea.
Cu toate acestea, Ciolacu a declarat că motivarea instanţei "întăreşte discuţia privind necesitatea unei reforme ample a CCR".
"Această discuţie trebuie să se bazeze pe realitatea că actuala procedură transformă CCR într-o instanţă care nu oferă persoanei în cauză dreptul la apărare sau apel ... Singura discuţie raţională şi serioasă în societate trebuie să fie despre reforma CCR. Şi asta este ceea ce voi face", a spus el.
Cu toate acestea, Iancu a spus că reforma CCR este pe masă de mult timp, fără ca vreun politician să reuşească, pentru că până la urmă "toate legile merg la CCR".
"Nimic nu se va întâmpla la Curtea Constituţională", a spus ea.
