Cum vede Stanomir prezenţa politicienilor în campanie pe stadioane şi la moaştele Sfintei Parascheva
Politologul Ioan Stanomir a fost întrebat, la Digi24, ce speră să obţină politicienii care, în campanie, participă la meciuri de fotbal sau merg să se închine la moaştele Sfintei Parascheva de la Iaşi.
"Adică am văzut starea de iritare a unora de pe stadion, a unora dintre suporteri (cazul Ciolacu - .n.r.). Bănuiesc că aceeaşi stare de iritare va fi şi printre pelerinii care stau deja de 20 de ore la coadă. Se opreşte absolut tot, ca oficialităţile să ajungă să se închine, să se roage la raclă, după care pleacă, iar pelerinii îşi văd de treaba lor. Unde e câştigul în toată această operaţie de campanie?", a punctat punctat Liliana Ruse.
Cum vede Stanomir situaţia
"Cred că, aşa cum s-a spus foarte bine, sunt evenimente diferite. La Petrolul Ploieşti este vorba mai degrabă de o reuniune de suflet a unei comunităţi. Comunităţile microbiştilor sunt comunităţi speciale, foarte volatile şi greu de anticipat. Ele, cum s-a spus, sunt mai degrabă obişnuite cu contestarea decât cu adularea. Este simbolul public. Este un risc. Pe de altă parte, domnul Marcel Ciolacu nu cred că este departe de profilul unei personalităţi care s-ar alătura unui meci de fotbal. Adică nu cred că sunt incompatibilităţi.
Despre celălalt eveniment, eu întotdeauna am ţinut chestiunile religioase mai degrabă private şi aici le putem analiza mai degrabă din perspectivă sociologică. Excesul de religiozitate te aduce foarte repede în vecinătatea demagogiei. Şi aici este principala problemă dacă pelerinii care sunt mânaţi de un crez autentic vor recunoaşte pe cineva care seamănă cu ei sau vor vedea pur şi simplu că eşti un actor distribuit într-un rol care nu ţi se potriveşte. Asta este problema fundamentală.
Este şi relaţia cu electoratul. Toţi candidaţii, de fapt, care sunt angrenaţi în această campanie electorală, suferă de o problemă destul de importantă, vulnerabilităţi şi, în cazul candidaţilor cu partid în spate, faptul că se află în spatele partidelor. Asta este o problemă. Iar la ceremoniile religioase, ştiţi, întotdeauna cred că trebuie să păstrăm o linie foarte fină, că sunt două valori care trebuie întotdeauna puse în balanţă: libertate de conştiinţă, inclusiv religioasă, şi libertate de exprimare.
Toţi cetăţenii acestei ţări au dreptul să critice cum doresc, dar, pe de altă parte, cei care cred trebuie să se bucure de respectul nostru sau de indiferenţa noastră. Cred că un limbaj care ofensează fie pe cei care profesează ateismul, fie pe cei care profesează credinţa religioasă, este inacceptabil.
Şi e important pentru societatea noastră să înveţe să aibă o decenţă a discreţiei. Nu putem cere politicienilor, dar măcar noi, cei care nu aspirăm la asemenea funcţie, trebuie să fim discreţi în viaţa privată, mai ales când vine vorba de angajamente religioase."
