Deputaţii PNL şi PSD au votat masiv contra înfiinţării Muzeului Comunismului

Vot în Parlamentul României
Vot în Parlamentul României (Epoch Times România)

Camera Deputaţilor a respins luni cu o majoritate zdrobitoare înfiinţarea unui muzeu al comunismului în Capitală, iar singurul grup care a susţinut acest proiect de lege - care a fost iniţiat în legislatura 2008 - 2012 de către patru parlamentari de la PDL, independenţi şi minorităţi - a fost cel al PDL.

Un singur liberal - Radu Surugiu - şi doar un deputat PSD - Anghel Stanciu - au susţinut proiectul, conform listei de vot electronic.

Mai mult decât atât, inclusiv PP-DD, PC şi UDMR au votat contra acestui proiect.

Depusă încă din anul 2011, iniţiativa solicita înfiinţarea unui muzeu al comunismului care să fie subordonat Ministerului Culturii, într-o clădire pusă la dispoziţie de guvern în Bucureşti.

Înfiinţarea unui astfel de muzeu prin cooperarea mai multor instituţii precum CNSAS, IICCMER sau AFDPR reprezintă una dintre recomandările raportului comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste.

Cu toate acestea, chiar şi guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a avizat negativ proiectul, motivând că nu este indicată resursa bugetară.

Pe de altă parte, în unanimitate, Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor a adoptat raportul de respingere a legii, subliniind că un astfel de muzeu s-ar suprapune activităţii IICMER.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat va deveni Memorialul Victimelor Comunismului

În schimb, Guvernul României a alocat în luna februarie 2013 către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) resursele financiare pentru realizarea studiilor tehnice necesare pentru restaurarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, aflată în administrarea IICCMER, care o va organiza ca Memorial al Victimelor Comunismului.

Conform site-ului oficial al IICCMER instituţia şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului.

După finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională.

În iunie 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului.

Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste, regimul de exterminare practicat aici contribuind la trista sa reputaţie şi justificând pe deplin proiectul de valorificare muzeală propus de IICCMER.

În ultimii ani, IICCMER a demarat mai multe acţiuni menite să sensibilizeze factorii decizionali, să informeze publicul larg asupra imensului capital memorial al acestui loc, dar şi să obţină soluţii viabile de valorificare muzeală.

Printre acţiunile întreprinse în acest sens se numără şi realizarea unei expoziţii şi a unui website, ambele destinate închisorii de la Râmnicu Sărat, organizarea unor conferinţe cu tematică specifică, dar şi organizarea unui concurs de proiecte, destinat tinerilor arhitecţi.

În decembrie 2012, IICCMER a reuşit, cu sprijinul consistent al Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial.

Stadiu avansat de degradare

În prezent fosta închisoare de la Râmnicu Sărat se află într-un stadiu avansat de degradare şi necesită reparaţii urgente.

"E important ca acest obiectiv să fie salvat pentru că în câţiva ani ar fi imposibil de reconstruit. Sunt spaţii, zone, care nu necesită foarte mari investiţii, dar acoperişul e degradat, plouă, e umezeală, de zeci de ani nu s a investit nimic în infrastructură iar timpul a lăsat urme. Sunt unele spaţii în prag de a se prăbuşi, o scară interioară sa prăbuşit. Locul a fost lăsat la voia sorţii iar asta se vede. Înainte, în această închisoare a fost un depozit de alimente", a declarat viceprimarul oraşului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan.

În perioada în care a funcţionat ca închisoare politică (1948-1963) caracteristicile regimului de detenţie de la Râmnicu Sărat au fost izolarea, înfometarea şi bătaia deţinuţilor politici de către gardienii şi comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu.

Printre cei mai importanţi lideri politici închişi la Rm Sărat s-au aflat Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Ion Diaconescu, Victor Rădulescu Pogoneanu, precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost dată în folosinţă la sfârşitul secolului XIX şi a funcţionat până în anul 1963, fiind desfiinţată la o lună după moartea lui Ion Mihalache.