Închisoarea de la Râmnicu Sărat va deveni Memorialul Victimelor Comunismului
Închisoarea din Râmnicu Sărat. (Epoch Times România)
Guvernul României a alocat Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) resursele financiare pentru realizarea studiilor tehnice necesare pentru restaurarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, aflată în administrarea IICCMER, care o va organiza ca Memorial al Victimelor Comunismului.
Conform site-ului oficial al IICCMER instituţia şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională.
În iunie 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului. Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste, regimul de exterminare practicat aici contribuind la trista sa reputaţie şi justificând pe deplin proiectul de valorificare muzeală propus de IICCMER. În ultimii ani, IICCMER a demarat o serie de acţiuni menite să sensibilizeze factorii decizionali, să informeze publicul larg asupra imensului capital memorial al acestui loc, dar şi să obţină soluţii viabile de valorificare muzeală. Printre acţiunile întreprinse în acest sens se numără şi realizarea unei expoziţii şi a unui website, ambele destinate închisorii de la Râmnicu Sărat, organizarea unor conferinţe cu tematică specifică, dar şi organizarea unui concurs de proiecte, destinat tinerilor arhitecţi.
În decembrie 2012, IICCMER a reuşit, cu sprijinul consistent al Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial.
În acest moment fosta închisoare de la Râmnicu Sărat se află într-un stadiu avansat de degradare şi necesită reparaţii urgente. "E important ca acest obiectiv să fie salvat pentru că în câţiva ani ar fi imposibil de reconstruit. Sunt spaţii, zone, care nu necesită foarte mari investiţii, dar acoperişul e degradat, plouă, e umezeală, de zeci de ani nu s a investit nimic în infrastructură iar timpul a lăsat urme. Sunt unele spaţii în prag de a se prăbuşi, o scară interioară sa prăbuşit. Locul a fost lăsat la voia sorţii iar asta se vede. Înainte, în această închisoare a fost un depozit de alimente", spune viceprimarul oraşului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan.
În perioada în care a funcţionat ca închisoare politică (1948-1963) caracteristicile regimului de detenţie de la Râmnicu Sărat au fost izolarea, înfometarea şi bătaia deţinuţilor politici de către gardienii şi comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu. Printre cei mai importanţi lideri politici închişi la Rm Sărat s-au aflat Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Ion Diaconescu, Victor Rădulescu Pogoneanu, precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost dată în folosinţă la sfârşitul secolului XIX şi a funcţionat până în anul 1963, fiind desfiinţată la o lună după moartea lui Ion Mihalache.
