Şedinţa CSAT: Strategia Naţională de Apărare, aprobată / Statul să fie pregătit să gestioneze riscurile unui conflict armat de amploare la graniţe
Preşedintele Nicuşor Dan a condus luni, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în cadrul căreia au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacităţii de apărare a statului şi pentru creşterea rezilienţei societăţii.
Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030. Însă au fost şi alte decizii importante pentru statul român.
Administraţia Prezidenţială a venit cu detalii despre discuţiile şi deciziile care au avut loc în spatele uşilor închise de la Cotroceni.
Deciziile luate în CSAT
"Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030.
Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT şi care va fi prezentată de către Preşedintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută şi aprobată, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere.
Strategia exprimă viziunea Preşedintelui, aceea a unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, cu instituţii transparente şi integre, orientate exclusiv către binele public.
În cadrul şedinţei de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE.
În actualul context regional şi internaţional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securităţii naţionale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale ale ţării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor şi, în acelaşi timp, să-şi întărească rezilienţa naţională.
De asemenea, este necesară creşterea capacităţii de luptă a Armatei României şi accelerarea revitalizării industriei naţionale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare şi programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO şi UE. Aceste proiecte vor aduce beneficii economice şi tehnologice interne generate prin mecanisme de offset şi cooperare industrială.
Armata României va dispune de forţe cu înaltă capacitate de reacţie, destinate îndeplinirii misiunilor constituţionale şi angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE şi al altor organizaţii internaţionale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi şi de rezervişti bine pregătiţi.
Definirea, proiectarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilităţile interne şi tendinţele globale cu impact asupra securităţii naţionale, precum şi noile ţinte de capabilităţi. Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate şi implementate în cadrul legal, în documente de direcţionare, în planuri şi măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, al instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, precum şi la nivelul administraţiei publice şi al societăţii.
Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranţei naţionale, influenţat de factori internaţionali şi locali.
Raportul a evidenţiat progresele în dezvoltarea unui sistem naţional unitar de monitorizare şi raportare, extinderea reţelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicţii şi consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliţiei Române. Au fost prezentate rezultatele operaţionale obţinute în cooperarea internaţională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaţionale de trafic de droguri. Aceste evoluţii confirmă angajamentul ferm al instituţiilor statului de a acţiona coordonat, cu responsabilitate şi determinare, pentru protejarea comunităţilor şi pentru reducerea impactului acestui fenomen asupra societăţii, în special asupra tinerilor.
De asemenea, membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exerciţiul NATO de management al crizelor 'CMX-25'. Ţara noastră a participat cu o structură naţională de răspuns, formată din experţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi ai instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare. Exerciţiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare şi luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 şi art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum şi pentru testarea capacităţii Alianţei de a răspunde ameninţărilor specifice războiului hibrid. Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare şi apărare a zonei euroatlantice şi a Planurilor Regionale.
În continuarea şedinţei, membrii CSAT au analizat şi Planul de investiţii în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi înaintată cererea României către Comisia Europeană în aplicarea Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.
Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare şi Spaţiu din cadrul Comisiei Europene (DG DEFIS), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, vă trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentaţia României.
În valoare totală de 16,680,055,394 de euro, aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporţie de 75% pentru achiziţia de echipamente militare, ordine publică şi apărare civilă. Diferenţa de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă - Paşcani-Siret şi Paşcani-Ungheni. Cele mai consistente programe ale României au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie.
În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naţionale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor şi pentru realizarea investiţiilor pentru capacităţile de producţie necesare.
Totodată, vor urma discuţii privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relaţia cu marii producători din Europa. Un criteriu esenţial este dezvoltarea industriei româneşti, prin realizarea unor investiţii în capacităţi noi de producţie, dar şi prin cooptarea companiilor româneşti în lanţurile de aprovizionare şi valorice europene. După aprobarea planului naţional de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectaţi, astfel încât companiile româneşti să înregistreze capacităţile de producţie, proiectare, realizare soft etc. Aceasta platformă web va funcţiona ca o platformă de identificare a furnizorilor români şi de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.
Creşterea capacităţilor de producţie din România, publice sau private, este obligatorie pentru independenţa strategică a ţării noastre şi pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030. Companiile din România şi noile investiţii în capacităţi de producţie în ţara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE."
