Departamentul de Stat avertizează China că va suferi "consecinţe serioase" dacă ajută Rusia să evite sancţiunile

Pe când forţele ruse continuă să bombardeze centrele urbane ucrainene (în timp ce un atac asupra unei centrale nucleare aseară s-a dovedit a fi mult mai puţin distructiv decât s-a raportat iniţial), birocraţii americani încep să se concentreze asupra Chinei şi a sprijinului său continuu acordat preşedintelui Vladimir Putin.

Mai exact, South China Morning Post, publicaţie aflată sub controlul magnatului chinez Jack Ma, a transmis vineri că Derek Chollet, consilierul Departamentului de Stat, a avertizat că Beijingul va suferi consecinţe grave dacă va ajuta Moscova să evite sancţiunile.

Derek Chollet a spus că naţiunile aliate care s-au alăturat pentru sancţionarea Rusiei reprezintă 50% din economia globală; China reprezintă aproximativ 15%.

„China, dacă ar încerca să evite cumva sancţiunile, ar fi vulnerabilă”, a spus el. „Orice ţară care încearcă să evite aceste sancţiuni se va confrunta şi cu consecinţele acţiunilor sale. Nu vreau să speculez mai departe”.

Beijingul a fost destul de clar în sprijinul acordat invaziei preşedintelui Vladimir Putin, ajungând până acolo încât a denunţat sancţiunile occidentale ca fiind „ilegale”.

„China se opune ferm tuturor sancţiunilor unilaterale ilegale şi consideră că sancţiunile nu sunt niciodată mijloace fundamental eficiente de a rezolva probleme”, a declarat joi Liu Pengyu, purtător de cuvânt al Ambasadei chineze la Washington.

Între timp, Bloomberg a publicat un avertisment sub forma unui raport despre sancţiunile care îl afectează pe preşedintele rus Vladimir Putin şi aliaţii săi, atenţionându-l pe liderul chinez Xi Jinping.

Beijingul a respectat - cel puţin până acum - sancţiunile americane împotriva liderului din Hong Kong, Carrie Lam şi alţii.

În timp ce China a refuzat să impună sancţiuni financiare Rusiei şi, probabil, că o va ajuta să depăşească furtuna de sancţiuni cumpărând petrol, gaze şi grâu, limitele prieteniei „fără limite” par să apară deja.

Liderii politici au vorbit despre necesitatea încetării rapide a focului, iar unele bănci mari chineze au restricţionat accesul la finanţarea achiziţiilor de mărfuri ruseşti.

Acest model a fost evident în trecut: China ar putea să nu fie de acord cu obiectivele politice ale sancţiunilor occidentale, dar a încercat să evite confruntarea directă.

Chiar şi băncile de stat chineze, de exemplu, s-au conformat cu restricţiile anterioare impuse de SUA în Hong Kong.

Carrie Lam, liderul oraşului Hong Kong, o marionetă a Chinei, a declarat în 2020 că strânge „grămezi de numerar” acasă, deoarece măsurile SUA i-au interzis serviciile bancare de bază. „Băncile chineze sunt, de fapt, destul de lipsite de dorinţa de a intra în conflict cu Trezoreria SUA”, spune David Dollar, un membru senior la Brookings şi fost reprezentant al Trezoreriei la Beijing.

„Marile bănci chineze sunt printre cele mai mari din lume, sunt profund integrate în sistemul global. Deci vor fi atente.”

Deşi Beijingul ar putea ţine cont de aceste avertismente pentru moment, sunt destul de clare simpatiile Partidului Comunist Chinez.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, a oferit câteva informaţii săptămâna aceasta când a învinuit Washingtonul de situaţia din Ucraina. Washingtonul „pretinde că previne un război în Europa. A îndeplinit acea misiune? Pretinde că se angajează în rezolvarea paşnică, dar ce a făcut în acest sens, cu excepţia acordării de ajutor militar şi a sporirii descurajării militare?".

În ceea ce priveşte tendinţa de „deglobalizare” şi revenirea multipolarităţii în sistemul politic internaţional, economiştii americani cred că ea va continua.

Mulţi economişti sunt de acord că polarizarea este reală. Adam Posen, preşedintele Institutului Peterson pentru Economie Internaţională, o numeşte „coroziunea globalizării”. El spune că a început cu războiul comercial al preşedintelui Donald Trump cu China şi a continuat în pandemie, pe măsură ce economiile s-au întors spre interior. Acum este accelerat.

„Toată lumea a vorbit de multă vreme despre blocuri şi despre scindarea economiei globale”, afirmă Posen.

Se tem că rezultatul va fi o economie globală care este „mai puţin productivă şi inovatoare pe măsură ce devine combativă”. Dar, în timp ce China va continua probabil să cumpere petrol, gaze şi grâu ruseşti, limitele prieteniei lor s-au manifestat deja pe termen scurt.

Concluzia este următoarea: în timp ce Beijingul nu este de acord cu sancţiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez încă „aşteaptă momentul potrivit” - o politică din vremea lui Deng Xiaoping - şi, drept urmare, evită conflictul, deocamdată.