Italia va lua 3,5 miliarde de euro de la bănci şi asiguratori pentru a-şi finanţa bugetul de stat
Guvernul Italiei intenţionează să obţină 3,5 miliarde de euro de la băncile şi asiguratorii interni, a declarat marţi premierul Giorgia Meloni, după ce cabinetul său a aprobat planurile bugetare pentru următorii trei ani.
Banii strânşi vor fi destinaţi serviciului naţional de sănătate şi celor mai vulnerabile persoane.
"Astăzi, în Consiliul de Miniştri, am adoptat legea bugetului, o intervenţie care se concentrează pe cetăţeni, familii şi revitalizarea naţiunii noastre.
Aşa cum am promis, nu vor exista noi taxe pentru cetăţeni. În plus, vom face ca reducerea impozitelor pentru lucrători să fie structurală, iar 3,5 miliarde de euro de la bănci şi companii de asigurări vor fi alocate asistenţei medicale şi celor mai fragili, pentru a garanta servicii mai bune, mai aproape de nevoile tuturor.
Cu acest guvern, Italia priveşte spre viitor cu o lege a bugetului care pune pe primul loc munca şi bunăstarea italienilor", a anunţat Meloni într-un mesaj postat pe social-media.
Potrivit Reuters, oficialii italieni declaraseră anterior că taxa asupra sectorului financiar ar deriva dintr-o modificare a impozitării opţiunilor pe acţiuni pentru manageri şi a normelor care reglementează creditele fiscale ale băncilor care decurg din pierderi anterioare, cunoscute sub denumirea de active fiscale amânate.
Cele mai mari bănci şi companii de asigurări din Italia includ Intesa Sanpaolo, UniCredit, Banco BPM, Monte dei Paschi di Siena şi Generali.
Trezoreria a declarat într-un comunicat că bugetul pentru 2025 include măsuri în valoare de 30 de miliarde de euro - în principal reduceri permanente ale impozitului pe venit şi ale contribuţiilor sociale pentru persoanele cu venituri medii şi mici.
Roma a declarat că va mări deficitul de anul viitor la 3,3% din produsul intern brut de la un nivel estimat de 2,9% pe baza tendinţelor actuale, împrumutând 9 miliarde de euro în plus pentru a finanţa pachetul.
Guvernul nu a furnizat marţi detalii complete privind finanţarea bugetului său pentru 2025, Trezoreria citând planuri de raţionalizare a cheltuielilor de stat, precum şi taxa pe bănci şi asiguratori.
Deficitul va scădea, datoria va creşte
Discuţia despre o taxă bancară a fost vehiculată timp de câteva săptămâni şi a influenţat acţiunile creditorilor, în lipsa unei clarificări din partea guvernului.
Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că o contribuţie din partea băncilor „nu ar trebui să fie considerată blasfemie”.
Anul trecut, Italia a şocat pieţele prin impunerea unei taxe de 40% asupra profiturilor excepţionale ale băncilor, dar a revenit asupra deciziei limitând domeniul de aplicare al taxei şi acordând creditorilor o clauză de neparticipare, ceea ce a însemnat că, în cele din urmă, taxa nu a adus nimic în visteria statului.
Noua taxă bancară „nu va înspăimânta pieţele”, a scris ministrul de Externe, Antonio Tajani, pe X.
Pentru 2025, guvernul intenţionează, de asemenea, să majoreze accizele la motorină şi să elimine unele facilităţi fiscale pentru companii legate de principalul impozit pe profit IRES, potrivit oficialilor.
Italia face obiectul unei proceduri disciplinare a UE din cauza unui deficit bugetar de 7,2% din PIB anul trecut, cu mult peste limita de 3% impusă de blocul comunitar şi cel mai ridicat din zona euro.
Luna trecută, guvernul s-a angajat să reducă deficitul la 2,8% din PIB în 2026, în speranţa că acest lucru va permite Italiei să iasă din procedură în 2027.
Pe de altă parte, datoria Italiei, deja a doua ca mărime din zona euro, va creşte treptat în următorii doi ani, ajungând la 137,8% din PIB în 2026, faţă de 134,8% anul trecut.
Normele fiscale recent revizuite ale UE impun un ritm constant de reducere a deficitului şi a datoriei începând din 2025 pe o perioadă de patru până la şapte ani.
Pentru a obţine aprobarea UE pentru o ajustare bugetară mai puţin ambiţioasă pe şapte ani, Italia s-a angajat să realizeze reforme în mai multe domenii de politică, inclusiv să eficientizeze sistemul fiscal.
