De ce cazul electoral împotriva lui Donald Trump a fost respins "fără prejudiciu"
Pe 25 noiembrie, judecătoarea Tanya Chutkan, din districtul Columbia, a respins cazul de interferenţă electorală împotriva preşedintelui ales Donald Trump, punând capăt unei urmăriri penale extrem de controversate şi ridicând întrebări cu privire la posibilitatea ca acuzaţiile să apară din nou.
Demersul respins de judecătoarea Chutkan a fost înregistrat „fără prejudiciu”, ceea ce înseamnă că, ipotetic, acuzaţiile pot să fie aduse din nou împotriva lui Trump la o dată ulterioară.
Consilierul special Jack Smith şi-a bazat moţiunea de respingere pe politica de lungă durată a Departamentului de Justiţie (DOJ), potrivit căreia urmărirea penală a unui preşedinte în funcţie ar încălca Constituţia. Moţiunea a precizat că, deşi Constituţia impune respingerea în acest context, în acord cu caracterul temporar al imunităţii unui preşedinte în exerciţiu, aceasta nu impune respingerea definitivă (cu prejudiciu).
Cu toate acestea, analiştii spun că este puţin probabil ca punerea sub acuzare a lui Smith să fie depusă din nou, având în vedere că termenul de prescripţie va expira înainte de sfârşitul aşteptat al celui de-al doilea mandat al lui Trump în 2029.
„Faptul este că a cere judecătorului să respingă cazul fără prejudiciu este o practică obişnuită. Guvernul doreşte să îşi menţină toate opţiunile deschise, chiar dacă aceste opţiuni sunt puţin probabile sau dacă este posibil ca acestea să expire din cauza termenului de prescripţie”, a declarat, pentru The Epoch Times, John Shu, expert în drept constituţional care a lucrat în ambele administraţii Bush.
Referirea lui Smith la imunitatea temporară se referea la un tip de imunitate care era separat de ceea ce biroul consilierului special şi avocaţii lui Trump au dezbătut în ultimele luni. Acest litigiu s-a axat pe imunitatea care rezultă din decizia Curţii Supreme în cauza Trump împotriva Statelor Unite.
Această decizie a susţinut că preşedinţii se bucură de diferite niveluri de imunitate faţă de urmărirea penală pentru acţiunile pe care le întreprind în timpul mandatului lor, inclusiv în cazul foştilor deţinători de funcţii precum Trump.
În schimb, argumentul lui Smith cu privire la politica de lungă durată a Departamentului de Justiţie s-a axat pe urmărirea penală a unui preşedinte în exerciţiu. Smith a adăugat că cererea sa de respingere „nu s-a bazat pe meritele sau forţa cazului împotriva inculpatului”.
Shu a declarat pentru The Epoch Times că cererea lui Smith indică o încercare a acestuia de a păstra alte urmăriri penale viitoare.
„Smith şi Departamentul de Justiţie nu se gândesc doar la cazul actual, ci şi la cazurile viitoare”, a menţionat el. „Ei doresc în continuare să menţină deschisă opţiunea de urmărire penală în viitor - nu Trump, ci, în viitor, vreun fost preşedinte, chiar dacă Curtea Supremă a îngreunat semnificativ acest lucru prin avizul său privind imunitatea prezidenţială.”
Citiți și Trump caută un procuror general loial care să susţină deportările în masă şi graţierile
În opinia sa care explică respingerea, Chutkan a declarat că decizia a fost în concordanţă cu interpretarea lui Smith a imunităţii lui Trump în timpul mandatului. De asemenea, ea a declarat că respingerea "fără prejudiciu" a fost adecvată în acest caz, deoarece „nu există niciun indiciu de hărţuire din partea procurorului sau de alte incorectitudini care stau la baza [cererii de respingere]”.
Chiar dacă Trump ar părăsi funcţia mai devreme şi urmărirea penală ar fi reluată, nu este clar cât de mult succes ar avea.
Decizia Curţii Supreme în cazul Trump vs. Statele Unite a apărut în urma unui apel privind urmărirea penală a lui Smith, care a fost blocată într-un proces prealabil de întârziere de la momentul în care a formulat acuzarea iniţială anul trecut. Instanţa lui Chutkan se îndrepta spre deliberări cu privire la modul în care decizia respectivă se aplică mai specific acţiunilor lui Trump.
Pe lângă problema imunităţii, Trump a încercat, de asemenea, să conteste cazul pe motive legale şi legitimitatea numirii lui Smith în calitate de consilier special.
Citiți și Intrăm în etapa de cenzură totală
Acest din urmă aspect face obiectul unui recurs al lui Smith la Curtea de Apel a celui de-al 11-lea Circuit Federal al Statelor Unite, care examinează decizia judecătoarei din Florida Aileen Cannon, potrivit căreia problemele constituţionale legate de numirea lui Smith implicau respingerea cauzei sale privind documentele clasificate împotriva lui Trump.
La 25 noiembrie, Smith a depus o moţiune de respingere a recursului său în ceea ce îl priveşte pe Trump, dar a încercat să îl menţină în vigoare pentru alţi doi inculpaţi implicaţi. Al 11-lea circuit a aprobat moţiunea lui Smith pe 26 noiembrie. De asemenea, la 26 noiembrie, echipa lui Smith a depus un memoriu în care apără numirea lui Smith ca fiind legală.
