Trump caută un procuror general loial care să susţină deportările în masă şi graţierile

În contextul în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, îşi construieşte cabinetul, un post iese în evidenţă, respectiv cel de procuror general, potrivit Reuters.

Sursa citată este de părere că persoana care va fi aleasă în această funcţie cheie va trebuie să susţină agenda de deportări în masă, graţierea celor care au provocat revolte la 6 ianuarie şi "încercarea de a se răzbuna" a preşedintelui reales - pe cei care l-au urmărit penal în ultimii patru ani.

În timpul primului mandat al său ca preşedinte SUA, Donald Trump a fost indignat de ceea ce el a numit un Departament al Justiţiei obstrucţionist, inclusiv de procurorii generali Jeff Sessions, care a permis o anchetă privind presupusele contacte dintre campania Trump din 2016 şi Rusia, şi Bill Barr, care a respins public afirmaţiile sale, considerându-le false, că pierderea alegerilor din 2020 a fost rezultatul unei fraude.

Trump şi echipa sa de tranziţie urmăresc să construiască un Departament al Justiţiei plin de loialişti după ce va depune jurământul pe 20 ianuarie. Mark Paoletta, un avocat conservator care conduce planificarea, a avertizat deja angajaţii de carieră ai departamentului să fie pregătiţi să sprijine agenda lui Trump sau îşi vor pierde locurile de muncă.

Vicepreşedintele ales JD Vance a declarat într-un interviu acordat ABC în octombrie că alegerea procurorului general va fi cea mai importantă alegere a lui Trump, a doua funcţie ca importanţă după cea de preşedinte.

Liniile generale ale planurilor lui Trump pentru Departamentul de Justiţie au fost comunicate prin intermediul comentariilor sale publice, al declaraţiilor lui Paoletta şi în cadrul interviurilor şi forumurilor publice cu foşti procurori ai departamentului.

Procurorii federali vor fi probabil îndrumaţi să prioritizeze cazurile de imigraţie ilegală. Oraşele care speră să primească o parte din cele peste 291 de milioane de dolari americani ale programului de subvenţionare a asistenţei judiciare al departamentului vor trebui probabil să accepte să coopereze cu autorităţile federale de aplicare a legii privind imigraţia.

Se preconizează că Divizia pentru drepturi civile îşi va muta atenţia de la responsabilitatea poliţiei la apărarea libertăţii religioase şi la depunerea de contestaţii împotriva programelor guvernamentale şi private privind diversitatea, echitatea şi incluziunea.

Experţii juridici au declarat că promisiunea lui Trump de a utiliza Departamentul de Justiţie pentru a-şi urmări duşmanii politici ar putea submina imparţialitatea procurorilor de carieră şi ar putea distruge normele privind independenţa procurorilor, care au fost consolidate după scandalul Watergate şi demisia din 1974 a preşedintelui republican Richard Nixon.

Potrivit lui Bradley Moss, avocat specializat în dreptul securităţii naţionale, combinaţia dintre un Departament al Justiţiei politizat şi o hotărâre din iulie a Curţii Supreme a SUA, potrivit căreia preşedinţii au o imunitate largă faţă de răspunderea penală pentru acte oficiale, i-ar oferi lui Trump o mare libertate de acţiune.

„Donald Trump vine la putere pentru a doua oară înarmat cu experienţă, cu resentiment şi având de partea sa o decizie a Curţii Supreme privind imunitatea. El va îndoi, va răsuci şi va împinge limitele puterii prezidenţiale oriunde şi peste tot unde doreşte”, a declarat Moss.

O serie de persoane au fost luate în considerare pentru funcţia de procuror general, inclusiv procurorul general din Missouri, Andrew Bailey; fostul preşedinte al Securities and Exchange Commission, Jay Clayton; Robert Giuffra, avocat la Sullivan & Cromwell; senatorul american Mike Lee şi Matthew Whittaker, care a fost pentru scurt timp procuror general interimar în timpul primului mandat al lui Trump, potrivit unor surse familiare cu discuţiile.

„Departamentul de Justiţie este angajat să asigure o tranziţie ordonată şi eficientă către noua administraţie”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului.

În timpul campaniei electorale, Trump a vorbit deschis despre încercarea de a-i trage la răspundere pe cei despre care spune că l-au persecutat în timpul mandatului său de la Casa Albă 2017-2021.

Lista ţintelor pe care s-a angajat să le investigheze sau să le urmărească îi include pe preşedintele democrat Joe Biden şi familia sa; procurorul districtual din Manhattan Alvin Bragg, care a obţinut condamnarea penală a lui Trump pentru acuzaţii care decurg dintr-o plată de bani secretă către o vedetă porno; consilierul special Jack Smith, care a condus două urmăriri penale federale împotriva lui Trump, care sunt acum în curs de finalizare, şi membrii comisiei din Congres care a investigat revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul Statelor Unite a susţinătorilor lui Trump care au încercat să anuleze înfrângerea sa electorală.

Trump a declarat că fosta congresmenă republicană Liz Cheney, un critic dur al afirmaţiilor sale privind fraudarea alegerilor din 2020, ar trebui să fie judecată pentru trădare şi că Mark Milley, fostul preşedinte Statului Major Întrunit, ar trebui executat.

El a solicitat urmărirea penală atât a procurorului general din New York, Letitia James, a cărei acţiune civilă de fraudă împotriva Organizaţiei Trump s-a soldat cu penalităţi de 364 de milioane USD, cât şi a lui Arthur Engoron, judecătorul din acel caz.

Steve Bannon, un fost consilier al lui Trump la Casa Albă, a făcut referire la Bragg, James şi Smith marţi, când a părăsit un tribunal penal din New York, declarând reporterilor: „Vânătorii sunt pe cale să devină vânaţi”.