Consilier al guvernatorului BNR: Din 2025 "începem să plătim" pentru deficitul ridicat. Nu se poate fără să creşti taxele
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a declarat sâmbătă că anul 2025 va fi anul din care „începem să plătim” deficitul bugetar foarte mare, iar acest lucru nu se poate face fără să creşti taxele.
Consilierul guvernatorului a atras atenţia asupra „derapajelor fiscale din anii electorali”, din cauza cărora se ajunge la creşterea deficitului, el susţinând că „aşa ceva nu se întâmplă nicăieri în lumea civilizată”.
„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte, şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare. Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată. Şi întrebarea pe care mi-am pus-o este: de ce? Păi cred că răspunsul este: lipsa de cultură economică a electoratului, până la urmă, care nu realizează cât de serioasă este situaţia la care putem ajunge ca urmare a derapajelor fiscale din anii electorali şi această situaţie îi face pe politicieni să fie foarte generoşi”, a declarat Eugen Rădulescu, preluat de Economedia, la Digi24.
Rădulescu a opinat că societatea civilă „ar trebui să aibă o reacţie mai promptă şi mai puternică” în faţa acestei realităţi şi a avertizat că din anul 2025 vom începe să plătim pentru aceste derapaje.
„Deficitul bugetar la noi este atât de mare nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepţii. Vă dau un exemplu: avocaţii. Avocaţii plătesc şi ei impozit pe venit, dar plătesc cam de 10 ori mai puţin decât plătim noi, restul. Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim. Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este dacă vom reuşi să o facem într-o manieră onorabilă, adică să avem o scădere de deficit care să fie crezută de pieţe fără să bulverseze economia. Asta este marea problemă”, a mai declarat Eugen Rădulescu.
Întrebat dacă vom putea plăti doar prin reducerea cheltuielilor, Rădulescu a spus că nu se poate fără să creşti taxele. El a punctat că astfel, trebuie mărite veniturile şi există trei căi pentru a face acest lucru
Prima cale este ca impozitele care ar trebui să fie plătite acum chiar să fie plătite, afirmă consilierul guvernatorului, care oferă în mod specific exemplul TVA-ului. „Deficitul de încasare la TVA este de 36%. Deci mai mult de o treime din TVA-ul care ar trebui să fie plătit în România nu ajunge niciodată la buget. Nu se plăteşte. Media Uniunii Europene este undeva pe la 5%, noi suntem la 36%. Aceasta ar fi o primă cale şi probabil că ar fi cea mai bună. Doar că aici probabil că ne lovim de mult prea multe piedici, din moment ce niciun guvern nu a îndrăznit vreodată să se atingă de asta. Nu ştiu ce anume se întâmplă de nu se poate, dar nu se poate. Într-adevăr, încasările din TVA au crescut recent puţin mai mult decât au crescut veniturile generale ale statului, decât a crescut PIB. Dar au crescut absolut insuficient pentru a genera o reducere semnificativă de la 36% spre cele 5% care este media Uniunii Europene”, a spus Rădulescu.
Al doilea lucru care ar putea fi făcut ar fi ca în sistemul de taxe din acest moment să fie subţiate semnificativ favorurile fiscale, cum ar fi cotele reduse de TVA sau regimul microîntreprinderilor, mai spune Eugen Rădulescu. „Avem un mare număr de excepţii de la regulă. Avem excepţii de la regulă chiar pe partea de TVA. Avem domenii la care nu se plăteşte TVA sau se plăteşte mult mai puţin. La un moment dat, sălile de sport nu plăteau TVA decât 5%. Acum se plăteşte 19% pentru sala de sport, aşa cum e normal”, aminteşte el.
În ce priveşte microîntreprinderile, Rădulescu afirmă că nu este normal să renunţăm la bani gratis din PNRR pentru a păstra regimul microîntreprinderilor. „Avem regimul microintreprinderilor, respectiv microîntreprinderile care au cel puţin un salariat şi o producţie de până la 500.000 euro pe an şi beneficiază de favoruri fiscale în materie de profit. Sunt 455.000 de microîntreprinderi. Ca număr de firme sunt 55%, au 14% din total active în sistemul economiei, valoarea adăugată brută este undeva pe la 13,2% şi numărul de salariaţi este de 27%. Nu poţi ca microîntreprinderi care angajează mai mult de un sfert din forţa de muncă a României să nu plătească impozit pe profit, ci minunea aceea de 3%.
Guvernul nostru zice să renunţăm la banii de la PNRR pe care îi primeam gratis pentru că nu vrem să ne atingem de această pomană. O schimbare pentru microîntreprinderi nu înseamnă eliminarea lor. Economia are multe capacităţi de a se ajusta, mai ales că asta ar însemna o normalizare a lucrurilor. Acesta este unul din exemple. Sigur că mult mai important ar fi dacă am putea colecta TVA mai mult, dar văd că nu reuşim de 30 de ani să facem asta. Ceva se întâmplă acolo şi nu ştiu ce, că nu e domeniul meu de specialitate”, spune Rădulescu.
A treia cale care există pentru majorarea veniturilor este mărirea impozitelor, menţionază consilierul. „Tare mă tem că, în momentul în care vorbeşti despre mărirea veniturilor, prima pe care poţi să apeşi este mărirea impozitelor, şi anume tot a TVA-ului, pentru că aici este cel mai uşor de colectat. Mai poţi mări nişte accize pe la combustibili, mai poţi face nişte giumbuşlucuri de genul acestora, dar dacă vrei bani imediat la buget, creşti TVA”, afirmă Rădulescu.
El menţionează că există şi căi de reducere a cheltuielilor. „Avem peste 3.000 de comune în România. Unele comune sunt destul de măricele. Când mergeam spre munte, vedeam comuna Puchenii Mari şi pe urma Puchenii Moşnei. Sunt două comune, două primării, două consilii locale, o mulţime de funcţionari publici, probabil că şi şcoli separate, deşi nu sunt atât de mulţi copii încât să fie nevoie de şcoli şi la aia şi la aia. Dar nu cred că ăsta este cel mai strigător la cer caz. Avem sate care mai au 100 de locuitori şi au primărie. Veniturile locale nu acoperă nici măcar impozitele plătite de primărie. Aici ar trebui să se întâmple ceva, dar asta durează. Ar trebui să nu mai avem 41 de judeţe, ar trebui să avem 10 sau 12 regiuni. Atunci când a făcut Ceauşescu judeţele, le-a făcut cu un singur obiectiv: să dispară Regiunea Autonomă Maghiară. A dispărut. Mai ţinem 41 de judeţe, în condiţiile sistemului electronic de astăzi?”, afirmă Rădulescu.
EL spune că există cheltuieli care nu vor mai scădea vreodată, cum ar fi pensiile sau dobânzile la datoria publică, care au trecut deja de 2% din Produsul Intern Brut şi vor trece de 3% din PIB, adăugând că anul acesta cheltuielile militare nu vor scădea, nu vor scădea nici anul viitor, nici peste 2 ani.
