Cetatea de Scaun a Sucevei capătă haine noi

Consolidarea şi reabilitarea Cetăţii de Scaun din Suceava sunt în grafic, reprezentanţii firmei care execută proiectul spunând că stadiul lucrărilor de consolidare este de peste 30 la sută, iar în paralel se află în derulare şi celelalte lucrări, inclusiv cele din zona de protecţie. Valoarea proiectului de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei se ridică la 14 milioane de euro, durata de execuţie fiind de 46 de luni, şi este realizat în comun de municipiul Suceava, care este proprietarul terenurilor din zona Cetăţii de Scaun şi de Consiliul Judeţean Suceava, care este proprietarul Cetăţii de Scaun. Potrivit cotidianului local „Crai nou”, şupravegherea din punct de vedere arheologic a lucrărilor o face Muzeul Bucovinei, printr-o echipă de specialişti de primă mână ai instituţiei, în frunte cu arheologii Florin Hău, Monica şi Ştefan Dejan.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, crede că demararea lucrărilor reprezintă cel mai bun lucru care s-a întâmplat în ultimii 22 de ani în oraş. „Un proiect de 14 milioane euro care îşi propune în primul rând consolidarea Cetăţii, deoarece exista riscul să se prăbuşească. Avem această obligaţie morală, după ce, pe la 1900, a fost salvată de Romstorfer. Acest proiect trebuie să fie pilonul de bază în ceea ce priveşte strategia de turism a municipiului, să-i dăm valoarea istorică pe care o merită, apoi să o valorificăm din punct de vedere al uriaşului potenţial turistic, din punct de vedere comercial. În acelaşi timp, zilele trecute s-a aprobat în CL proiectul de reabilitare şi modernizare a Curţii Domneşti. Vrem să facem o legătură între Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun.”

Cea mai importantă parte a proiectului constă în consolidarea versantului nordic, dar şi în refacerea unor părţi din cetate, construcţia actuală urmând să fie ridicată cu aproximativ 20 la sută. De asemenea, sunt efectuate lucrări la fortul central, zidul de incintă, zidul de contraescarpă, dar şi iluminatul cetăţii. Mai mult, pentru creşterea atractivităţii va fi realizat un spectacol de sunet şi lumini prin utilizarea de umbre proiectate pe pereţii cetăţii care va conţine ipostaze ale vieţii din cetate din perioada medievală. Astfel, la intrare vor fi proiectate umbre fragmentare de călăreţi însoţite de zgomot specific, apoi umbre de gardieni şi zgomote ce imită străjeri în mişcare. Totodată, în cetate, se va auzi un fond sonor de slujbă religioasă urmat de prezentarea de umbre de domniţe cu fundal sonor de vorbe şi râsete. Pe diverşi pereţi ai cetăţii vor fi proiectate umbre de cavaleri luptându-se, un călău decapitând şi un executat cerând milă, gardieni rostogolind butoaie, un fierar turnând metal, iar în finalul spectacolului fascicule de fum pe care vor fi proiectate raze laser ce redau imaginea lui Ştefan cel Mare.

Un proiect de 14 milioane euro care îşi propune în primul rând consolidarea Cetăţii, deoarece exista riscul să se prăbuşească.

Consiliul Judeţean Suceava a cerut Ministerului Culturii, în luna ianuarie 2011, începerea procedurilor de înscriere a Cetăţii de Scaun a Sucevei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cetatea de Scaun a Sucevei face parte din sistemul de fortificaţii al Moldovei, fiind edificată în perioada mijlocie a domniei lui Petru I (1375-1391), primul atestat fiind un document din 10 februarie 1388, emis din "fortul muşatin" care a fost nucleul iniţial al Cetăţii de Scaun. Cercetările arheologice au stabilit că în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457–1504), au fost făcute cele mai ample lucrări de lărgire şi amplificare a eşafodajului defensiv al cetăţii.