Camelia Bogdan acuză un abuz în Justiţie. Suspectează că i se coace ceva după ce recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro de la Dan Voiculescu a fost suspendată
Judecătoarea Camelia Bogdan acuză o amânare nefiresc - şi ilegal de mare - în dosarul în care GRIVCO, companie fondată de Dan Voiculescu, mogul pe care ea l-a condamnat la închisoare, a dat-o în judecată pentru a declanşa urmărirea penală asupra ei. Bogdan a fost exclusă din magistratura după condamnarea lui Voiculescu, de la care în plus ea a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro prejudiciu în dosarul ICA.
Mai exact, este vorba despre un dosar în care GRIVCO contesta soluţia de neurmărire/netrimitere judecată a Cameliei Bogdan într-un dosar din 2017 deschis în urma difuzării de către România TV, postul lui Sebastian Ghiţă, a unei înregistrări audio în care fostul preşedinte Traian Băsescu discută cu un interlocutor (a cărui identitate nu a fost dezvăluită) despre dosarul fiicei sale şi, în subsidiar, şi despre condamnarea lui Dan Voiculescu. În respectivul interviu Băsescu afirma că Bogdan l-ar fi condamnat pe acesta la comandă. Dosarul a fost închis în urmă cu opt ani (s-a dat NUP – neînceperea urmăririi penale) pentru ca, în 2023, GRIVCO, societate controlată de familia lui Voiculescu, să ceară redeschiderea lui şi implicit urmărirea penală a Cameliei Bogdan.
Pronunţarea unei decizii în acest dosar a fost amânată din martie în septembrie. Or, potrivit Cameliei Bogdan, dosarul ar fi trebuit judecat cu mai multă celeritate, pentru ca ea să-şi poată dovedi nevinovăţia. Ea consideră tergiversarea un abuz şi suspectează că i se "coace" ceva, având în vedere că în urmă cu două zile Curtea de Apel Bucureşti a validat decizia prin care Tribunalul Bucureşti a suspendat sentinţa penală în dosarul privatizării frauduloase a ICA. În consecinţă, a rămas suspendată şi recuperarea prejudiciului de 60 milioane de euro de la Dan Voiculescu.
"În acest dosar Grivco încearcă cu orice preţ să deschidă urmărirea penală împotriva mea conjunct cu multitudinea de acţiuni pe care le introduce în instanţele civile ca să îmi ceară daune de fiecare dată când ţin prelegeri la simpozioane internaţionale. Urmează, cu toate acestea, să ţin trei prelegeri la cel mai prestigios simpozion pe criminalitate economică al anului, la care sunt invitată anual, din 2017, care va avea loc în perioada 1-8 septembrie 2024, la Cambridge, urmând să prezint în trei plenare prezentările circumscrise temelor Sessions no.7Pursing suspect wealth – the criminal justice path’, Session no. 11: ‘The Oligarchs and others who have the ability to contest’ and Session no. 18: ‘Facilitating asset recovery and the problem of corruption’, tema simpozionului aflat la cea de-a 41-a ediţie fiind Averea suspecţilor. Este o onoare să îmi evidenţiez leadershipul în materia recuperării produsului infracţiunii şi să interacţionez cu distinşii participanţi în vederea identificării unor posibile remedii la disoluţia Statului de Drept din România", a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.
Judecătoarea acuză că amânarea pronunţării de către Înalta Curte a dosarului nr.2655/1/2023 nu respectă parametrii legali:
"Nu există niciun motiv să nu respecţi Codul de procedura penală care prevede, în cuprinsul art.405 alin.2, termenul maxim de amânare a pronunţării a unei soluţii în procesul penal. În speţă, amânarea pronunţării s-a dispus, succesiv, începând cu 14.03.2024 până pe 26.09.2024. Fixarea unui termen de amânare a pronunţării de peste şase luni este, în accepţia mea, un abuz de drept.
Am fost şi eu întrebată cam cum îmi explic. Eu nu am explicaţii deoarece mi-am soluţionat şi redactat dosarele în termenele prevăzute de Lege. Am discutat însă pe marginea opţiunii alese de complet şi nu am exclus ca judecătorul de caz să aştepte să vadă ce se întâmplă la alegeri, iniţial acestea urmând să aibă loc în septembrie. După aceea ne-am gândit că alegerile fiind amânate pentru decembrie, este posibil să mai aştept pronunţarea până în luna decembrie.
Acum, văzând cum domnul Dan Voiculescu a reuşit să înfrângă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive, încercând ca să forţeze o revizuire să i se dea banii înapoi (trimitere la decizia prin care CAB a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul ICA n.r.), mă gândesc că aceasta a fost înţelegerea, mai întâi să se răstoarne autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive, să obţină revizuirea şi după aceea să se redeschidă dosarul penal împotriva mea. Or, redeschiderea penală împotriva mea să fie utilizată în procedura de revizuire. Trebuie menţionat că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorităţii de lucru judecat – aşadar stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiţiei -, iar cazurile şi condiţiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept.
Astfel, Codul de procedură penală prevede, în.art./405 alin.2 C.pr.pen. că b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată; (1)Situaţiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) se dovedesc prin hotărâre judecătorească definitivă prin care instanţa s-a pronunţat asupra fondului cauzei constatând existenţa falsului sau existenţa faptelor şi săvârşirea lor de respectivele persoane.
(2)În cazurile în care dovada nu poate fi făcută potrivit alin. (1) datorită existenţei unei cauze care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale, proba cazurilor de revizuire prevăzute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d) se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă", a transmis Camelia Bogdan.
Ea mai susţine că "din accesarea surselor deschise nu rezultă existenţa unei hotărâri definitive de condamnare a expertului Aurelia Nicolae, în privinţa căreia judecătorul Sterică Toma a considerat că a alcătuit un raport care a avut o împrejurare determinantă asupra cauzei din dosarul ICA.
Din lecturarea soluţiei nu rezultă mijloacele de probă care l-au determinat pe judecătorul Sterică Toma să ajungă la această concluzie, opinia domnului Sterică Toma neavând niciun fundament legal. Decizia nr.888/8.08.2014 pronunţată în dosarul privatizării fostului Institut de Chimie Alimentară fiind publică, se poate analiza care au fost mijloacele de probă care au condus, dincolo de orice dubiu rezonabil, la concluzia că infractorii din ICA au săvârşit faptele imputate cu vinovăţia cerută de lege.
CEDO a evidenţiat, de asemenea, în paragraful 6 al hotărârii VOICULESCU împotriva României(502/15) că ‘La 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia definitivă în cauză. Instanţa a menţinut condamnările inculpaţilor într-o decizie motivată pe larg de 225 pagini, în care toate probele – inclusiv rapoarte ale experţilor, înscrisuri şi numeroase declaraţii ale martorilor – erau examinate cu atenţie. În plus, în baza probelor şi a argumentelor prezentate în faţa sa, instanţa a menţinut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracţiunii, precum în prezenta procedură, sunt respectate pe deplin dispoziţiile legislaţiei penale şi ale Constituţiei‘. Concluzionând, nici din decizia de condamnare pronunţată în dosarul ICA şi nici din decizia pronunţată în cauza Voiculescu împotriva României nu rezultă că ar fi avut loc vreo condamnare grefată într-o măsură determinantă pe vreun raport de expertiză sau de constatare tehnico-ştiinţifică. În plus, din accesarea portalului just.ro nu rezultă că ar fi avut loc o soluţie definitivă de condamnare a expertului Aurelia NICOLAE, în care să se fi reţinut contribuţia determinantă a raportului de constatare întocmit de către aceasta la dosarul ICA.
O revizuire grefată pe caracterul determinant a raportului de expertiză a doamnei Aurelia Nicolae avut în ansamblul probatoriului, neexplicată în fapt de către domnul Sterică, îl plasează mai presus de LEGE. Nu rezultă din niciun mijloc de probă că raportul doamnei Aurelia Nicolae ar fi avut vreun caracter determinant la condamnarea domnului DAN VOICULESCU. Devine redundant să explic ca statul de drept este în disoluţie în România. Din fericire, există markeri şi standarde internaţionale în materie care permit verificarea stabilităţii raportului juridic în cauze de spălări de bani şi organisme internaţionale interesate pe derapajele derivând din încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat în mod discreţionar.
Revenind la dosarul în care se încearcă deschiderea urmării penale împotriva mea la ÎCCJ în cauza nr.2655/1/2023, conchid prin a evidenţia că în calitate de judecător, când ieşi cu un dosar în pronunţare, trebuie să te pronunţi. Un termen de amânare a pronunţării fixat de peste 6 luni pentru dispunerea soluţiei într-o plângere de neîncepere a urmăririi penale este un abuz de drept", declară judecătorea.
Mai multe despre dosar, aici.
