Autor şi regizor american avertizează: China s-ar putea îndrepta spre război

Pentru majoritatea populaţiei Europei, războiul părea ridicol la începutul secolului al XX-lea. Era perioada globalizării şi Europa controla aproape două treimi din comerţul global. Europenii nu se mai confruntaseră cu un război pe continent de aproape 100 de ani, din timpul lui Napoleon.

Totuşi, una dintre cele mai mari farse jucate de istorie este aceea că totul pare evident în retrospectivă. În spatele industrializării şi formării unei industrii globale, mecanismele politicii şi competiţiei continuă să se deruleze aşa cum s-a întâmplat întotdeauna.

În ciuda faptului că Marea Britanie şi Germania s-au aflat printre principalii parteneri comerciali din lume la acea vreme, spre surprinderea multora, primul Război Mondial – unul dintre cele mai nocive războaie văzute vreodată – a izbucnit la 28 iulie 1914.

Autorul şi regizorul de filme Peter Navarro se teme că lumea s-ar putea îndrepta din nou în acea direcţie, întrucât este o nouă eră a globalizării şi, din nou, vizează doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai lumii: SUA şi China.

În cartea sa “Crouching Tiger” şi într-o serie de filme documentare, Navarro încearcă să răspundă la întrebarea “Va izbucni un război între SUA şi China?”

“Acesta este misterul pe care încercăm să îl rezolvăm”, a declarat Navarro într-un interviu telefonic. “Încercăm să descifrăm acest mister pentru a putea găsi cel puţin un răspuns posibil care ar putea duce la evitarea conflictului”.

“Da, ei [chinezii] sunt cei mai mari parteneri comerciali ai noştri”, a precizat el, adăugând că nu putem crede că acel comerţ va fi o piedică în calea unui eventual conflict. “Aceasta este exact aceeaşi filozofie care ne-a împins spre Primul Război Mondial”.

Un viitor nesigur

Există multe motive care ar putea duce la declanşarea unui conflict serios cu regimul comunist chinez, acestea fiind detaliate de Navarro în cartea sa.

Prin măsurile luate în vederea controlării apelor disputate în mările Chinei de Sud şi Est, Beijingul a declanşat conflicte cu mai multe ţări din regiune, inclusiv Japonia, Vietnam şi Filipine. Acum, China ameninţă cu un război împotriva Taiwanului, în condiţiile în care noul preşedinte ales al insulei se opune influenţei chineze. În acelaşi timp, relaţiile Chinei cu izolatul stat nord-coreean se deteriorează rapid.

Bonnie Glaser, directoare la Power Project din cadrul Center for Strategic and Internaţional Studies, a declarat într-un documentar că ea numeşte deseori China ca fiind o “putere autistă”, în condiţiile în care aceasta “pur si simplu nu pare să fie capabilă să înţeleagă modul în care comportamentul ei sperie restul regiunii”.

Pentru Washington, problemele cu Beijingul se înmulţesc, de asemenea, fiind ignorate de legiuitori - fie că este vorba de regimul chinez care jefuieşte companiile americane prin atacuri cibernetice, fie că este vorba de agresivitatea chineză în apele disputate din Marea Chinei de Sud sau că ne referim la utilizarea unor metode abjecte pentru a-şi susţine economia.

“Nu aş dori să alarmez pe nimeni afirmând că suntem în război cu China, dar cu siguranţă avem neînţelegeri profunde pe care ei sunt pregătiţi să le rezolve cu forţa”, a declarat Stefan Halper în documentarul “Crouching Tiger”. Halper este director pentru studii americane la Departamentul de Politică din cadrul Universităţii Cambridge.

Lumea nu este sigură în privinţa modului în care ar putea soluţiona aceste chestiuni, iar Navarro speră că – prin prezentarea unor exemple istorice şi detaliind imaginea de ansamblu a militarizării regimului chinez – poate ajuta la educarea mai eficientă a publicului în legătură cu ceea ce este, de fapt, un subiect complex.

“Speranţa mea pe termen scurt în legătură cu cartea este că aceasta va fi un ghid pentru candidaţii prezidenţiali” în ceea ce priveşte o problemă care ar trebui să se regăsească printre primele 3 subiecte discutate în campania prezidenţială, a menţionat Navarro.

În cartea “Crouching Tiger”, Navarro conduce cititorii într-o investigaţie prezentându-le întrebări pe care să şi le pună şi arătându-le dovezi care le vor permite să ajungă la propriile concluzii.

De asemenea, el a intervievat peste 30 de experţi de top în probleme militare chineze şi a reuşit să concentreze analiza lor într-un pachet mai uşor de înţeles.

În doar 300 de pagini, Navarro oferă o imagine aproape completă a militarizării Chinei şi a ambiţiilor tot mai complexe din spatele realizărilor sale. El a prezentat într-o manieră relaxată şi în termeni simpli informaţii care ar fi necesitat câţiva ani pentru a fi colectate şi înţelese şi oferă o imagine amplă a militarizării regimului comunist chinez care altfel ar fi fost înţeleasă doar de un grup mic de experţi.

“Ceea ce încerc să fac este să evidenţiez legăturile dintre toate aceste elemente şi cum sunt ele înrudite”, a declarat el, adăugând că “nu poţi trata lucrurile izolat”.

Dincolo de afaceri

Navarro este, de asemenea, autorul cărţii “Death of China” şi a regizat un film cu acelaşi nume, ambele analizând practicile comerciale necinstite ale Chinei şi efectele lor asupra SUA.

Prin metode care includ manipularea valutară şi ignorarea acordurilor de liber schimb, Navarro a declarat că regimul chinez a închis aproximativ 50.000 de fabrici americane contribuind la creşterea şomajului în rândul americanilor. Dar chestiunea economică, notează autorul, nu poate fi privită separat de ambiţiile militare ale Chinei.

“Pentru ca această ţară [SUA] să se protejeze şi să îşi ajute aliaţii, trebuie să aibă o economie puternică pentru a genera venituri fiscale necesare să-şi clădească o armată de care are nevoie şi o bază de producţie pentru ca şantierele să formeze sisteme [militare]”, a declarat el.

“Războiul economic purtat de China împotriva SUA a dus la slăbirea abilităţii noastre de a face ceea ce trebuie din punct de vedere militar”, a mai susţinut Navarro.

El a adăugat: “În acelaşi timp, pe când noi am slăbit economia, chinezii şi-au consolidat-o şi ei [chinezii] investesc aceşti bani în armată”.

Natura armelor pe care le produce regimul chinez este, de asemenea, una îngrijorătoare din moment ce, aşa cum notează Navarro în cartea sa, multe arme sunt proiectate în mod specific pentru a lupta împotriva celor mai puternice sisteme ale armatei americane. Astfel, regimul chinez construieşte, printre altele, rachete balistice antinavă şi arme antisatelit.

Navarro consideră că apărarea nu ar trebui văzută doar în termeni ai puterii militare, adăugând că multe dintre problemele strategice cu Beijingul se revarsă în alte domenii.

“Forţele americane nu se află în Asia doar pentru a proteja aliaţii sau pentru o cruciadă morală”, a menţionat el, arătând înspre strategia “Asia Pivot”care a amplificat prezenţa americană în regiune. “[Forţele americane] se află în Asia pentru interesul nostru economic”.

Totuşi, dacă SUA s-ar retrage din Asia – acesta fiind şi planul Chinei, conform multor experţi – Navarro a precizat că este foarte posibil ca Japonia şi Coreea de Sud să se înarmeze cu arme nucleare şi apoi regiunea va cădea în instabilitate.

“Veţi ajunge rapid la concluzia că trebuie să fim acolo din motive economice şi strategice”, a afirmat el.

“Marile naţiuni nu sunt puternice doar datorită armatei lor – ci este vorba şi de economie, de sistemul de educaţie, abilitatea lor de a inova şi abilitatea sistemului lor politic de a oferi soluţii în loc de blocaje”, a declarat Navarro.

Şi, pe lângă toate acestea, există o întrebare despre care John Mearsheimer, profesor la Universitatea din Chicago, a declarat în documentar că este “simplă şi profundă”.

“Poate China să se dezvolte paşnic?”, întreabă Mearsheimer. “Răspunsul meu este ‘Nu’”.