Xi Jinping, despoţii Asiei vor să regularizeze Internetul

Comentariile lui Xi au avut loc la deschiderea Conferinţei Mondiale a Internetului, un eveniment pe care China l-a organizat în ultimii doi ani şi despre care analiştii susţin că este o încercare a Beijingului de a câştiga sprijinul global pentru viziunea sa privind un spaţiu controlat al Internetului.

Conferinţa din acest an durează 3 zile şi se desfăşoară în oraşul Wuzhen din estul Chinei.

Guvernul lui Xi a intensificat controlul asupra Internetului chinez în anii recenţi: a introdus reguli care permit ca internauţii să fie întemniţaţi pentru răspândirea de zvonuri; a adoptat o nouă lege dură a Internetului şi a arestat cetăţeni chinezi pentru postarea de informaţii pe Internet. Procesul unuia dintre cei mai cunoscuţi avocaţi pentru drepturile civile din China, Pu Zhiqiang, a început luni, acesta fiind judecat pentru postarea a şapte mesaje pe Internet în care a criticat politica guvernamentală şi lipsa democraţiei.

În discursul său de miercuri, Xi a declarat că este importantă respectarea drepturilor utilizatorilor de Internet pentru a schimba idei şi pentru a-şi exprima puncte de vedere. Dar el a subliniat că “spaţiul cibernetic nu este în afara legii”, evidenţiind că linia oficială a Chinei este aceea că libertatea Internetului depinde de “ordine”.

“Libertatea este scopul ordinii, ordinea este garantul libertăţii”, a declarat el, făcând de asemenea apel la o clarificare a drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor de Internet, conform International Business Times.

În plus, Xi a cerut ţărilor să respecte reciproc “calea privind dezvoltarea şi administrarea Internetului”. El a declarat: “Nu ar trebui niciodată să urmărim hegemonia asupra Internetului sau să interferăm cu problemele interne ale altor naţiuni”, adăugând că Internetul nu ar trebui “să devină un câmp de luptă al ţărilor care au conflicte între ele”.

El a descris administrarea actuală a Internetului ca fiind “dezechilibrată”, cu lacune de informaţii între diferite ţări, adăugând că “regulile actuale din spaţiul cibernetic nu pot reflecta dorinţele şi interesele majorităţii ţărilor”. Xi a descris Internetul abundând de ameninţări la adresa societăţii globale, inclusiv “umbra terorismului” şi crime precum furturi de identitate, trafic de droguri, spălare de bani şi jocuri de noroc.

Preşedintele chinez a criticat atacurile cibernetice pentru spionaj comercial şi împotriva reţelelor guvernamentale – SUA a acuzat China de susţinerea şi desfăşurarea unor astfel de activităţi în trecut – deşi el a adăugat că nu ar trebui să existe standarde duble în astfel de domenii.

Xi a mai susţinut că Beijingul doreşte să vadă un “tratat împotriva terorismului în spaţiul cibernetic” şi formularea unor “reguli internaţionale în privinţa spaţiului cibernetic care sunt acceptabile pentru toţi... Viitorul spaţiului cibernetic ar trebui să fie în mâinile tuturor ţărilor”, a precizat liderul chinez.

Observatorii au declarat că propunerile, chiar dacă sunt exprimate vag, au fost un semn că Beijingul urmăreşte să îşi folosească influenţa economică tot mai mare pentru a lupta împotriva a ceea ce consideră a fi dominaţia Occidentului asupra Internetului. Guvernul chinez a lansat o campanie pentru a eradica influenţa a ceea ce el numeşte “valorile occidentale ostile”. În plus, ziarul oficial al armatei chineze a descris Internetul în acest an ca un câmp de luptă esenţial pentru forţele care urmăresc să submineze guvernarea Partidului Comunist prin influenţarea tineretului chinez.

Influenţa tot mai mare a Chinei pe plan internaţional a fost evidenţiată de faptul că multe companii hi-tech majore – inclusiv Microsoft, Linkedin şi Facebook (care este blocat în China în prezent dar care a urmărit să îşi îmbunătăţească relaţiile cu guvernul comunist chinez) – şi-au trimis reprezentanţii la conferinţă.

Noua lege a Chinei pentru securitatea naţională şi noul proiect de lege pentru Internet prevăd reguli mai stricte pentru companiile de Internet străine care operează în China, insistându-se ca serverele lor să fie localizate în interiorul Chinei şi ca firmele să permită autorităţilor chineze să le inspecteze unităţile. “Primim cu multă căldură companiile şi antreprenorii să investească în China, cât timp ei respectă legile chineze”, a subliniat Xi în discursul său.

Activiştii chinezi şi din Occident susţin că noua lege adoptată la 1 noiembrie de China pur si simplu sporeşte gradul în care Partidul Comunist Chinez restricţionează libertatea de exprimare şi drepturile omului în numele “menţinerii stabilităţii” şi a “armoniei sociale”. Mai mult, internauţii chinezi au criticat aparenta contradicţie între obiceiul presei de stat chineze de a falsifica sau denatura informaţiile, datele economice, rapoartele victimelor în accidente sau în dezastre naturale şi această nouă lege privind Internetul, prin care regimul vizează, printre altele, exact acelaşi comportament.

China a declarat că delegaţi din aproximativ 120 de ţări au participat la conferinţă, inclusiv premieri din Rusia, Pakistan şi câteva state din centrul Asiei, care participaseră, de asemenea, la o conferinţă pentru securitate în nordul Chinei cu o săptămână mai devreme. Multe alte ţări au fost reprezentate de diplomaţii lor prezenţi în China. Totuşi, organizatorii nu par să fi repetat încercarea de anul trecut de a forţa diplomaţii să semneze un protocol în privinţa Internetului, care sublinia respectul pentru suveranitatea fiecărei ţări. Diplomaţii străini au declarat că o astfel de declaraţie le-a fost introdusă pe sub uşa camerelor lor de hotel în ultima noapte a conferinţei din 2014, adăugând că au refuzat să o semneze.