Alegerile haotice din Franţa. Preşedintele Macron refuză demisia premierului: "Pentru stabilitatea ţării"

Preşedintele francez Emmanuel Macron a refuzat demisia premierului ţării, Gabriel Attal, cerându-i luni să rămână temporar în fruntea guvernului, după ce rezultatele haotice ale alegerilor au adus guvernul în impas.

Potrivit AP News, alegătorii francezi au împărţit legislativul între stânga, centru şi extrema dreaptă, fără a lăsa nicio facţiune măcar aproape de majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.

Rezultatele votului de duminică au crescut riscul de paralizie pentru a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene.

Macron a pariat că decizia sa de a convoca alegeri anticipate va oferi Franţei un "moment de clarificare", însă rezultatul a arătat contrariul, cu mai puţin de trei săptămâni înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, când ţara va fi în centrul atenţiei internaţionale.

Principalul indice bursier al Franţei a deschis în scădere, dar şi-a revenit rapid, probabil pentru că pieţele s-au temut de o victorie categorică a extremei drepte sau a coaliţiei de stânga.

Premierul Attal a declarat că va rămâne în funcţie dacă va fi necesar, dar şi-a prezentat demisia luni dimineaţă.

Macron, care l-a numit în funcţie în urmă cu doar şapte luni, i-a cerut imediat să rămână "pentru a asigura stabilitatea ţării". Principalii aliaţi politici ai lui Macron s-au alăturat întâlnirii cu Attal la palatul prezidenţial, care s-a încheiat după aproximativ 90 de minute.

Duminică, Attal a precizat că nu este de acord cu decizia lui Macron de a convoca alegerile surpriză. Rezultatele celor două tururi de scrutin nu au lăsat nicio cale evidentă pentru formarea unui guvern, nici pentru coaliţia de stânga care s-a clasat pe primul loc, nici pentru alianţa centristă a lui Macron, nici pentru extrema dreaptă.

Parlamentarii nou aleşi şi cei care revin erau aşteptaţi să se reunească la Adunarea Naţională pentru a începe negocierile în mod serios.

Preşedintele Macron va pleca, de asemenea, la mijlocul săptămânii pentru un summit NATO la Washington.

Impasul politic ar putea avea implicaţii majore pentru războiul din Ucraina, diplomaţia globală şi stabilitatea economică a Europei. Totuşi, cel puţin un lider a declarat că rezultatele au fost o uşurare.

"În Paris entuziasm, în Moscova dezamăgire, în Kiev uşurare. Suficient pentru a fi fericit la Varşovia", a scris premierul polonez Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, duminică seară pe reţeaua de socializare X.

Potrivit rezultatelor oficiale publicate luni dimineaţă, toate cele trei blocuri principale au fost departe de cele 289 de locuri necesare pentru a controla Adunarea Naţională cu 577 de locuri, cea mai puternică dintre cele două camere legislative ale Franţei.

Rezultatele au arătat puţin peste 180 de locuri pentru coaliţia de stânga Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc, înaintea alianţei centriste a lui Macron, cu peste 160 de locuri.

Partidul de extremă-dreapta al Marinei Le Pen, Adunarea Naţională (Rassemblement National), şi aliaţii săi au fost limitaţi la locul al treilea, deşi cele peste 140 de locuri au fost cu mult peste cel mai bun rezultat anterior al partidului, de 89 de locuri în 2022.

Macron mai are trei ani de mandat prezidenţial.

În loc să se ralieze în spatele lui Macron, aşa cum sperase el, milioane de oameni au luat votul ca pe o oportunitate de a-şi exprima furia faţă de inflaţie, criminalitate, imigraţie şi alte nemulţumiri - inclusiv faţă de stilul său de guvernare.

Liderii Noului Front Popular l-au presat imediat pe Macron să le ofere prima şansă de a forma un guvern şi de a propune un prim-ministru. Fracţiunea promite să anuleze multe dintre reformele principale ale lui Macron, să se angajeze într-un program costisitor de cheltuieli publice şi să adopte o poziţie mai dură împotriva Israelului din cauza războiului acestuia cu Hamas. Dar nu este clar, chiar şi în rândul stângii, cine ar putea conduce guvernul fără a-şi îndepărta aliaţii cruciali.

"Avem nevoie de cineva care să ofere consens", a declarat Olivier Faure, şeful Partidului Socialist, care s-a alăturat coaliţiei de stânga şi care, luni, încă îşi stabilea numărul de locuri câştigate.

Macron avertizează că programul economic al stângii de multe zeci de miliarde de euro în cheltuieli publice, finanţat parţial prin impozite pe avere şi majorări pentru persoanele cu venituri mari, ar putea fi dezastruos pentru Franţa, deja criticată autorităţile de supraveghere ale UE pentru datoria sa.

Un parlament suspendat este un teritoriu necunoscut pentru Franţa modernă şi mulţi oameni au reacţionat cu un amestec de uşurare şi îngrijorare.

Acordul politic dintre stânga şi centru pentru a bloca Adunarea Naţională a fost în mare parte un succes. Mulţi alegători au decis că este mai important să împiedice extrema dreaptă să ajungă la putere, susţinând adversarii acesteia în turul doi, chiar dacă aceştia nu făceau parte din tabăra politică pe care o susţin de obicei.

"Dezamăgit, dezamăgit", a spus Luc Doumont, 66 de ani, un susţinător al extremei drepte.

Lidera partidului Adunarea Naţională, Le Pen, care ar urma să candideze pentru a patra oară la preşedinţia Franţei în 2027, a declarat că alegerile au pus bazele "victoriei de mâine".

Rasismul şi antisemitismul au marcat campania electorală, alături de campaniile de dezinformare ruseşti, iar peste 50 de candidaţi au raportat că au fost atacaţi fizic - un lucru foarte neobişnuit pentru Franţa.

Spre deosebire de alte ţări din Europa, care sunt mai obişnuite cu guvernele de coaliţie, Franţa nu are o tradiţie ca parlamentarii din taberele politice rivale să se reunească pentru a forma o majoritate. Franţa este, de asemenea, mai centralizată decât multe alte ţări europene, cu mult mai multe decizii luate la Paris.