UPDATE - Ucraina şi Factorul Decident

UPDATE - În cadrul vizitei de marţi a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici în Rusia, cele două state au semnat un acord ce elimină obstacolele comerciale dintre cele două ţări, într-un moment în care sute de mii de oameni protestează la Kiev pentru apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană.

***

"Ucraina trebuie lăsată să facă singură alegerea între Moscova şi Bruxelles", a declarat Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, la finele întâlnirii miniştrilor de externe de la Bruxelles, unde problema Ucrainei a fost subiectul central al discuţiilor între înalt oficialii europeni.

"Ne-am pus de acord că suveranitatea oricărei ţări, inclusiv a Ucrainei, trebuie respectată, şi orice naţiune are dreptul să aleagă liber felul în care doreşte să se dezvolte", a declarat Lavrov, în urma întâlnirii cu omologii săi europeni.

Factorul Decident

Problema care se pune în Ucraina este că Naţiunea a ales să meargă spre UE, în timp ce Regimul, reprezentat de Ianukovici, vrea altceva sau, în cel mai bun caz, nu ştie încă foarte bine ce vrea. Iar acordurile, fie ele cu UE, fie cu uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus nu le semnează Naţiunea, ci Preşedintele său ales, care a încercat să târguiască alianţele Ucrainei în funcţie de cine dă mai mult.

„Senzaţia pe care eu am avut-o a fost că domnul Viktor Ianukovici venise la un târg, cu o listă de probleme care trebuie finanţate. Dar în UE lucrurile nu se târguiesc. Se acceptă şi eşti partener al UE, sau nu se acceptă şi atunci nu eşti partener al UE”, declara Traian Băsescu, pe 29 noiembrie, la Vilnius, unde Republica Moldova a parafat acordul de asociere cu UE în timp ce Ucraina, prin vocea lui Ianukovici, a declarat că nu este pregătită pentru un astfel de acord.

În timp ce preşedintele se tânguia la Vilnius că Ucrainei îi merge greu şi că problemele financiare sunt greu de surmontat, în ţară, Naţiunea, cea care finalmente este cea lovită de criză şi de greutăţi, fiind prima afectată de preţurile puse de ruşi la gaz şi de facturile care cresc, ieşise în stradă, dispusă să îşi asume preţul oricăror repercusiuni economice pe care le-ar fi putut atrage disocierea de ruşi şi militând pentru dreptul său de a se îndrepta spre Vest.

De atunci, Ucraina a fost scena unor proteste de neoprit. Neintimidaţi de represiunea forţelor de ordine, de la momentul Vilnius, ucrainenii ies neobosiţi în stradă, cerând ca Naţiunea să nu fie deturnată de la parcursul ei european. Statuia lui Lenin a fost dărâmată şi decapitată, protestatarii arătând clar că nu Moscova este direcţia pe care o doresc.

Se pare însă că exact pe acest traseu doreşte să îi ducă Ianukovici, Factorul ucrainean Decident care astăzi, 17 noiembrie este la Moscova, unde are programate discuţii cu omologul său, Vladimir Putin.

Cine oferă ce?

Marţi, 10 decembrie, Ianukovici a declarat că va semna acordul UE în primăvara anului viitor. Dar două zile mai târziu, oficialii ucraineni au anunţat că preşedintele va merge, pe 17 decembrie la Moscova pentru a finaliza un acord comercial cu Rusia, fapt care a determinat duminică o manifestaţie masivă care a avut drept scop anularea acestei iniţiative.

UE însă începe să nu mai tolereze acest joc duplicitar. Ianukovici este presat să aleagă cât mai curând între Uniunea Europeană şi ruşi.

Astfel, duminică, Comisarul pentru extindere UE, Ştefan Fule, a anunţat că Uniunea Europeană a suspendat negocierile cu Ucraina, nemulţumită de indecizia şi duplicitarismul lui Ianukovici.

A doua zi însă, la Bruxelles, Catherine Ashton, înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, a revenit asupra declaraţiei lui Fule, declarând că grijile financiare „de scurtă durată” ale Ucrainei care au constituit un obstacol pentru semnarea Acordului de Asociere pot fi rezolvate şi că UE „poate colabora” cu preşedintele Ianukovici pentru a găsi căi de soluţionare prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale, sau a sectorului privat.

UE a încercat să îi simplifice la maximum decizia lui Ianukovici, renunţând inclusiv să ceară eliberarea Iuliei Timoşenko, fostul premier al ţării, condamnat pentru corupţie, a cărei eliberare fusese condiţie sine qua non pentru apropierea Ucrainei de Vest.

Decizia ar trebui să fie simplă. Naţiunea, cea care votează şi la o adică dărâmă preşedinţi, şi Opoziţia, cea care l-ar putea înlocui pe Ianukovici, şi-au făcut clară poziţia, cerându-i preşedintelui Ianukovici să nu semneze, odată ajuns la Moscova, acordul de aderare a Ucrainei la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Va fi însă Ianukovici în stare să reziste la mita oferită de ruşi? Moscova, care a pus presiuni enorme asupra Ucrainei înainte de Vilnius, acum oferă sprijin şi facilitaţi în schimbul aderării Kievului la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Consilierul economic al Kremlinului, Andrei Belousov, a declarat că Moscova i-ar putea acorda Ucrainei un împrumut important, pentru a o ajuta să iasă din criza economică iar pe agenda întrevederilor figurează şi alte teme de discuţii, în special privind semnarea unui acord de cooperare în domeniul aeronautic sau în domeniul comerţului între Moscova şi Kiev.

De asemenea, Partidul preşedintelui, Partidul Regiunilor, a anunţat deja că se va discuta preţul gazelor, iar şeful fracţiunii parlamentare a partidului, Alexander Efremov, declarând că „preţul va fi aflat marţi seară sau miercuri”. Ieftinirea gazelor şi credite rapide ar putea fi ofertele concrete făcute Ucrainei pentru a o convinge să se alăture uniunii vamale Rusia-Kazahstan-Belarus.

Ce va alege Ianukovici şi cât va mai rămâne preşedinte, în funcţie de alegerea lui, este o întrebare care ar putea primi răspuns chiar azi. Cert este că Ianukovici a mai avut o întâlnire scurtă cu Putin, pe drumul de întoarcere de la Beijing, unde a dat o raită în căutare de sprijin economic şi cooperare, în timp ce la Kiev, Naţiunea pe care o târguie era în stradă şi manifesta.