Pot Catherine Ashton şi Serghei Lavrov să evite coliziunea UE cu Gazprom?

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlneşte luni, la Bruxelles, cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton. Pe agenda celor doi oficiali se află criza din Ucraina, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ruşi şi politica energetică, domeniu în care strategia de descentralizare a UE intră în coliziune cu firma monopolistă rusă Gazprom.

Uniunea Europeană este dependentă de importurile de gaze ruseşti în proporţie de peste 30 la sută şi, în acest context, UE este direct interesată de politica Gazprom, în special după eşuarea proiectului Nabucco, menit să reducă dependenţa energetică a Europei faţă de ruşi.

Acuzaţiile Uniunii Europene

UE a declanşat în luna septembrie a anului trecut, înainte ca proiectul Nabucco să fi căzut, spulberând speranţele Europei că îşi va reduce dependenţa energetică de ruşi, o anchetă preliminară asupra practicilor Gazprom anunţând în mod oficial că suspectează gigantul rus de impunerea unor preţuri incorecte la gaze în Europa Centrală şi de Est.

Grupul rus era suspectat că a divizat pieţele de gaze prin obstrucţionarea fluxului liber de gaze naturale în statele membre din regiune, că a obstrucţionat "diversificarea" surselor de aprovizionare cu gaze, şi că a impus "preţuri incorecte" prin legarea preţurilor la gaze de cotaţiile petrolului şi, nu în ultimul rând, în funcţie de prietenii.

De exemplu, în 2011 Gazprom a vândut 156.6 miliarde de metri cubi de gaze naturale la un preţ mediu de 313 dolari per 1.000 de metri cubi, în timp ce către clienţii domestici, Gazprom a vândut gazele cu doar 93 dolari per mia de metri cubi.

Reacţiile Rusiei

Ruşii au reacţionat dur şi prompt. Serghei Lavrov a ameninţat "discret" UE că va închide robinetul cu gaze înspre Europa, dacă Gazprom este sancţionat: "Va fi dificil pentru companie să opereze pe pieţe unde este discriminată în mod deschis", a declarat Lavrov.

Investigaţia forurilor europene a fost criticată dur şi de preşedintele rus Vladimir Putin, care a ameninţat că "ambele părţi au de pierdut dacă situaţia nu va fi rezolvată". Pe plan intern, Putin a reglat situaţia adoptând un decret care interzice companiilor strategice, precum Gazprom, să comunice informaţii, să vândă active sau să amendeze contracte în derulare fără avizul guvernului.

Constrângerile şi reacţiile Uniunii Europene

Companiile găsite vinovate de încălcarea legislaţiei UE în domeniul concurenţei pot fi sancţionate cu o amendă în valoare de până la 10% din venitul anual, însă Gazprom înseamnă mai mult decât un operator economic oarecare ce ar putea fi amendat. Reamintim că Gazprom a tăiat alimentarea cu gaze a Ucrainei de două ori în miez de iarnă, în 2006 şi 2009, ceea ce arată că ruşii nu se joacă atunci când sunt "foarte suparăţi."

Comisia Europeană a decis recent că toate acordurile bilaterale ale Rusiei pentru construcţia gazoductului South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene, ceea ce înseamnă Rusia va trebui să-i renegocieze acordurile cu toate ţările ce vor fi traversate de gazoduct, lucru extrem de neplăcut pentru Kremlin

Drept urmare, UE a tratat "cazul" cât se poate de prudent, oferind timp şi spaţiu pentru negocieri şi pregătindu-şi un argument forte pentru negocieri.

Comisia Europeană a decis recent că toate acordurile bilaterale ale Rusiei pentru construcţia gazoductului South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene, ceea ce înseamnă Rusia va trebui să-i renegocieze acordurile cu toate ţările ce vor fi traversate de gazoduct, lucru extrem de neplăcut pentru Kremlin. Pentru Gazprom, proiectul South Stream este vital pentru diversificarea rutele de export a gazelor către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut de ruşi Europei, trece prin Ucraina, iar în contextul acutizării disputelor dintre cele două ţări în privinţa preţului gazelor şi tarifele de transport, Moscova are nevoie de un traseu alternativ al gazelor înspre Vest.

Ţările membre participante la proiectul South Stream vor fi reprezentate de Comisia Europeană în renegocierea acordurilor cu Rusia în conformitate cu reglementările comunitare, a anunţat recent comisarul pentru Energie, Guenther Oettinger, care va merge la Moscova la începutul lui 2014, pentru negocieri.

În acest context, ruşilor le-a "trecut supărarea" pe "discriminarea UE faţă de Gazprom" şi s-au declarat mai dispuşi să caute un compromis în privinţa politicii de trust a gigantului energetic.

Putin "mută" şi diplomaţia reacţionează

Pe 3 decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care permite companiilor ruseşti să spargă monopolul Gazprom.

Gigantul Gazprom va păstra monopolul exportului de gaze naturale transportate prin conducte, dar noua lege le va permite producătorilor ruşi să exporte gaze naturale lichefiate (GPL), pentru care cererea este în continuă creştere pe pieţele internaţionale.

Câteva zile mai târziu, Joaquin Almunia, comisarul european pentru concurenţa, relata că a avut loc o întâlnire "constructivă" cu Alexander Medvedev, vicepreşedintele Gazprom, iar pe 13 decembrie, cu doar trei zile înainte de întâlnirea între Ashton şi Lavrov, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene, Antoine Colombani, a confirmat că Gazprom a prezentat forurilor competente UE proiectele de propuneri cu privire la reglementarea preţurilor şi altor practici comerciale.