Ucraina: Catherine Ashton mai crede într-o posibilă colaborare a UE cu Ianukovici

Catherine Ashton, înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, a afirmat că grijile financiare „de scurtă durată” ale Ucrainei care au constituit un obstacol pentru semarea luna trecută de către preşedintele Victor Ianukovici a Acordului de asocierea la Uniunea Europeană, pot fi rezolvate. Ashton a declarat astăzi înainte de începerea reuniunii miniştrilor europeni de externe de la Bruxelles, la o zi după ce Uniunea Europeană, că suspendă negocierile cu Ucraina în ce priveşte Acordul de Asociere.

Oficialul a anunţat că Uniunea Europeană „poate colabora” cu preşedintele Ianukovici pentru a găsi căi de soluţionare prin intermediul instituţiilor financiare internaţionale, sau a sectorului privat. Catherine Ashton şi-a exprimat opinia că această criză ucraineană nu trebuie să afecteze relaţiile cu Rusia, adăugând că Uniunea Europeană va examina „foarte serios” cum a luat Ucraina decizia. Uniunea Europeană a acuzat de nenumărate ori Moscova pentru presiunea pe care o face asupra ţărilor foste sovietice pentru a le îndepărta de UE.

Uniunea Europeană a anunţat că sistează lucrările pentru semnarea unui acord de asociere cu Ucraina

Ştefan Fule, comisar european pentru Extindere, a afirmat că Uniunea Europeană sistează pregătirea lucrărilor în vederea semnării unui acord de asociere cu Ucraina, deoarece nu există un angajament clar din partea preşedintelui Viktor Ianukovici de semnare a documentului pe care l-a respins luna trecută.

Bruxelles-ul a anunţat Ucraina că negocierile ar fi continuat dacă ar fi existat un "angajament clar în vederea unei semnări, (dar) n-a primit vreun răspuns" în sensul acesta, a declarat comisarul european pentru Extindere Ştefan Fule, într-un mesaj pe Twitter.

Uniunea Europeană a propus Ucrainei să pregătească un plan pentru implementarea unui eventual acord de asociere, cu condiţia ca autorităţile de la Kiev să-şi asume angajamentul "clar" că semnează acordul.

Presiunea Rusiei

Preşedintele Viktor Ianukovici a anunţat că suspendă semnarea Acordului de Asociere care trebuia să aibă loc la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie, renunţând la integrarea Ucrainei în Europa. Astfel, guvernanţii ucraineni au cedat presiunilor ruşilor, care doresc îndepărtarea Ucrainei de Uniunea Europeană şi apropierea de Rusia şi de Uniunea Vamală, în care Putin doreşte să readucă fostele ţări ex-sovietice.

Preşedintele Ianukovici urmează să semneze marţi cu Vladimir Putin acordul de restabilire a relaţiilor comerciale între Ucraina şi Rusia.

Din Uniunea Vamală, creată în 2011, fac parte deocamdată doar Rusia, Belarusul şi Kazahstanul. La acest moment Kirgistanul refuză să adere la Uniunea Vamală.

Astfel, preşedintele kirghiz Almazbek Atambaev a declarat că Kirgistanul nu se va alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia pe baza unui scenariu care „a fost pregătit fără participarea Kirghizstanului”. Astăzi la Bishkek, Atambaev le-a declarat jurnaliştilor că deşi ţara sa „nu are multe opţiuni, spre deosebire de Ucraina”, va alege totuşi calea cea mai bună. El a sugerat că Rusia ar fi impus parcursul Kirghizstanului. Viceprim-ministrul Joomart Otorbaev s-a plâns săptămâna trecută că documentul elaborat fără implicarea experţilor kirghizi poate „cauza probleme sociale şi instabilitate” dacă este pus în practică.

Se pare că nimic altceva în afară de noi alegeri vor satisface ucrainenii, care, în ciuda conducerii călduţe a opoziţiei politice divizate şi a gerului, promit să stea în stradă până când le vor fi îndeplinite cererile. Ce ar însemna o înfrângere a democraţiei în Ucraina pentru întreg spaţiul post-sovietic?

Reacţia ucrainenilor

Istoria se desfăşoară în faţa ochilor noştri pe străzile din Kiev. Probleme economice şi sociale in curs de desfasurare, corupţia uimitoare şi lipsa speranţei de îmbunătăţire a vieţii au contribuit la o dezamăgire rapidă a ucrainenilor în guvernul lor actual.

Supăraţi de refuzul preşedintelui Ianukovici de a semna acordurile de asociere cu UE la Summitul de la Vilnius, în noiembrie, sute de mii de ucraineni au ieşit în stradă pentru a cere demisia guvernului şi semnarea tratatului cu Uniunea Europeană şi pentru a solicita autorităţlor ucrainene să nu semneze marţi acordul de stabillire a relaţiilor comerciale dintre Ucraina şi Rusia.

Atât Uniunea Europeană cât şi Statele Unite au încercat să joace rolul de moderatori în aceste crize politice şi au asigurat Ucraina că propunerea UE pentru un acord de asociere este încă valabilă. Dar pot ei oferi suficient sprijin lui Ianukovici pentru a atenua presiunea rusă, care nu a fost niciodată mai puternică?

Această situaţie a generat proteste de mare amploare în Kiev şi în alte oraşe din ţară, care nu au mai avut loc de la revoluţia portocalie din 2004. De peste trei săptămâni manifestanţii pro-europeni au ieşit în stradă, au ocupat Piaţa Independenţei şi apoi sediul primăriei, având loc incidente violente în care zeci de persoane au fost rănite de poliţiştii şi forţele speciale ale Ministerului de Interne.

Manifestanţii pro-europeni din centrul Kievului înţeleg că dacă pierd acum, se vor confrunta cu represiune şi represalii în ajunul alegerilor prezidenţiale. Potrivit unui sondaj realizat de fundaţia “Democratic Initiatives”, 72% dintre protestatari sunt pregătiţi să rămână în stradă atât cât este nevoie.

Se pare că nimic altceva în afară de noi alegeri îi vor satisface pe ucraineni, care, în ciuda conducerii călduţe a opoziţiei politice divizate şi a gerului, promit să stea în stradă până când le vor fi îndeplinite cererile.

Ce ar însemna o înfrângere a democraţiei în Ucraina pentru întregul spaţiu post-sovietic?