Ungaria se opune unei rezoluţii a miniştrilor de Externe ai UE de condamnare a imixtiunii Chinei în Hong Kong
Ungaria a împiedicat votarea unei rezoluţii a miniştrilor de Externe ai UE care ar fi condamnat schimbările codului electoral impuse de China comunistă oraşului Hong Kong. Drept urmare, declaraţia nu a putut fi publicată, după cum era programat, la reuniunea miniştrilor de Externe ai UE, luni, la Bruxelles, conform unor surse anonime familiare cu problema, citate de AP.
Ca întotdeauna, în politica externă a UE, o rezoluţie în acest sens necesita o decizie unanimă a statelor membre.
În acest context, reprezentanţii UE sunt îngrijoraţi că regimul comunist de la Beijing încearcă să îşi extindă influenţa asupra statelor membre din Europa de Est prin proiecte economice.
Citiți și Beijingul a creat o alianţă tehnologică cu fostele ţări comuniste. România este şi ea inclusă
În cazul în speţă, iniţiativa „Noul drum al mătăsii”, lansat de regimul comunist chinez, oferă unor ţări precum Ungaria, Serbia şi Muntenegru sprijin în proiecte de infrastructură costisitoare încercând să le prindă într-o capcană a datoriilor pentru a-şi impune influenţa asupra lor - aşa cum a fost recent cazul cu guvernul de la Podgorica.
Iniţiativa Centura şi Drumul - menită să susţimă soft-power-ul chinez în exterior - nu este singurul proiect în cadrul căruia Ungaria colaborează cu China. Ungaria este singura ţară din UE care a achiziţionat vaccinuri anti-COVID din China şi le-a folosit pentru a-şi vaccina populaţia împotriva virusului Wuhan, în ciuda faptul că Agenţia Europeană a Medicamentului nu a emis aprobarea folosirii vaccinului în spaţiul european, citând lipsa datelor de testare în faza III.
Partidul Comunist Chinez a impus oraşului Hong Kong, în martie, schimbări ale codului electoral, oferind Beijing-ului posibilitatea de a efectua o "preselecţie a candidaţilor". Măsura exclude, practic, toţi parlamentarii pro-democraţie din viitoarele alegeri.
Pre-selecţia candidaţilor a fost făcută sub pretextul că guvernarea oraşului ar trebui „să fie pusă ferm în mâinile forţelor patriotice şi care iubesc Hong Kong-ul”, a declarat un purtător de cuvânt al regimului.
Premierul chinez Li Keqiang a declarat şi el că obiectivul noului cod electoral este de a face ca „patrioţii să conducă Hong Kong-ul”. În plus, ar trebui garantată „stabilitatea” sistemului politic în oraş. Oficiali de rang înalt chinezi au precizat anterior că „patrioţii” sunt definiţi prin loialitatea faţă de Partidul Comunist.
Reprezentanţii UE au criticat "reforma" codului electoral din Hong Kong spunând că este o încălcare flagrantă a drepturilor pe care China s-a angajat să le protejeze atunci când a preluat oraşul de la Marea Britanie, în 1997.
Relaţia dintre UE şi China s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni. După măsurile punitive ale UE împotriva unor oficiali ai Partidului Comunist Chinez şi a unor membri ai guvernului local al provinciei Xinjiang pentru reprimarea minorităţii musulmane uigure, Beijingul a răspuns cu contra-sancţiuni.
Drept urmare, săptămâna aceasta UE a suspendat ratificarea de către Parlamentul European a acordului de investiţii UE-China, pe care Angela Merkel şi Emanuel Macron s-au grăbit să-l agreeze cu câteva luni în urmă.
Beijing-ul se confruntă în prezent cu critici internaţionale masive pentru acţiunile sale în regiunea administrativă specială Hong Kong unde încalcă drepturi civile elementare, şi în provincia Xinjiang, unde desfăşoară un genocid, recunoscut ca atare în rezoluţii votate în mai multe parlamente occidentale.
Până de curând, activiştii pentru drepturile civile şi politicienii pro-democraţie au fost persecutaţi în Hong Kong pentru activitatea depusă în sprijinul menţinerii libertăţilor individuale şi a statului de drept.
Acum, Partidul Comunist Chinez a început să atace în direct mişcarea spirituală Falun Gong, potrivit Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului (ISHR). Hubert Körper, purtător de cuvânt al Comitetului de lucru ISHR China, se teme că mişcarea Falun Gong din Hong Kong ar putea avea o soartă similară cu cea din China, unde practicanţii sunt supuşi torturii sistematice, ajungând chiar materie primă pentru industria de recoltare forţată de organe, care are loc cu sprijinul autorităţilor, în China.
Publicaţia „Ta Kung Pao”, din Hong Kong, o portavoce a propagandei Partidului, a acuzat recent Falun Gong, într-o serie de opt articole, de ignorarea legii şi ordinii din Hong Kong, de incitare la ură, de promovare a anticomunismului şi „otrăvirea” locuitorilor din Hong Kong. Pe baza acestor acuzaţii, unul dintre articole a îndemnat în mod explicit guvernul din Hong Kong să interzică practica spirituală.
Demonizarea anumitor segmente ale populaţiei şi desfăşurarea unor campanii masive de incitare la ură în presa controlată de partidul-stat sunt tehnici pe care regimul comunist chinez le-a perfecţionat de-a lungul campaniilor de eradicare - Marele Salt Înainte, Revoluţia Culturală şi mişcările de epurare a intelectualilor. Tactica a fost folosită şi în 1999 în oraşul Tianjin, atunci când conducerea Partidului s-a hotărât să scoată mişcarea spirituală în afara legii în China, după ce a constatat că devenise mai populară decât Partidul Comunist Chinez.
La momentul respectiv, portavocile Partidului au răspândit, de asemenea, afirmaţii false despre Falun Gong şi au discreditat mişcarea în toată ţara. În scurt timp, a urmat un val de arestări arbitrare, care au generat aşa-numitul „incident de la Zhongnanhai”, când aproximativ 10.000 de practicanţi Falun Gong au demonstrat în tăcere pe trotuarele din faţa Biroului Central al Partidului, cerând eliberarea celor arestaţi, la 25 aprilie 1999.
Partidul a considerat demonstraţia un afront şi o provocare la adresa controlului total pe care îl exercită asupra populaţiei, şi a început în toată China o campanie de eradicare a membrilor practicii.
