Beijingul a creat o alianţă tehnologică cu fostele ţări comuniste. România este şi ea inclusă

Conferinţa care a avut loc pe 13 mai 1955 la care ţările blocului comunist au semnat acordul cunoscut sub numele de Pactul de la Varşovia
Conferinţa care a avut loc pe 13 mai 1955 la care ţările blocului comunist au semnat acordul cunoscut sub numele de Pactul de la Varşovia (AFP via Getty Images)

Partidul Comunist Chinez a intensificat colaborarea tehnologică cu ţările din Europa de Est şi din Asia Centrală în cadrul Iniţiativei Centura şi Drumul (BRI, cunoscut şi ca Drumul Mătăsii, o iniţiativă geopolitică a liderului comunist Xi Jinping), potrivit documentelor guvernamentale recent obţinute de Epoch Times.

BRI este proiectul de politică externă al Partidului Comunist, desfăşurat în scopul dezvoltării influenţei politice prin investiţii în proiecte de infrastructură în zone din Asia, Europa şi Africa.

Unul dintre documentele obţinute de Epoch Times sugerează că, în iunie 2018, pe fondul războiului comercial SUA-China, Partidul a înfiinţat Alianţa Centura şi Drumul pentru Ştiinţă şi Tehnologie (BRAST), o agenţie pentru coordonarea cooperării tehnologice între Beijing şi ţările participante la BRI.

Epoch Times Photo

Captură a documentului de constituire al BRAST (Epoch Times)

La 28 noiembrie 2018, departamentul de cooperare internaţională al Ministerului chinez al Ştiinţei şi Tehnologiei a emis un comunicat de presă în care menţiona că a obţinut un parteneriat cu foşti membri ai Pactului de la Varşovia în scopul construirii unei alianţe tehnologice internaţionale.

Pactul de la Varşovia a fost instituit de Uniunea Sovietică în 1955 ca o contrapondere la Organizaţia Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) şi a reprezentat o alianţă militară între Uniunea Sovietică şi şapte state comuniste din Blocul de Est: Albania (retrasă în 1968), Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia şi România. Pactul a fost dizolvat în 1991.

Ţările menţionate în documentul chinez includ Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova; şi 16 ţări din Europa Centrală şi de Est: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Albania, Estonia, Lituania şi Letonia.

Grup transnaţional de tehnologie

BRAST a fost co-lansat de China şi Kazahstan în 2018, conform unui comunicat comun de la summitul mesei rotunde BRI pentru cooperare internaţională.

BRAST este rar menţionat în rapoartele oficiale ale Chinei.

Carta organizaţiei afirmă că membrii consiliului sunt selectaţi din ţările BRI şi sunt experţi în domeniile lor, inclusiv oameni de ştiinţă, academicieni, lideri de afaceri, foşti politicieni şi oficiali de rang înalt.

Alianţa este alcătuită din următoarele departamente: (1) conferinţe ale membrilor de masă; (2) Consiliu; (3) Secretariat; (4) Comitet profesional; (5) Comitet pentru industrie; (6) Departament de finanţe; şi (7) Departament pentru afaceri juridice.

BRAST se concentrează pe înfiinţarea platformelor globale de ştiinţă şi tehnologie; atragerea de talente şi formarea de grupuri de reflecţie pentru statele membre; şi înfiinţarea de proiecte şi laboratoare internaţionale majore, inclusiv cercetare şi dezvoltare în cadrul tehnologiilor critice.

Agenţia a format parteneriate cu industrii, universităţi şi centre de cercetare în ţările menţionate mai sus.

Epoch Times Photo

"Memorandumul de cooperare" al BRAST (Epoch Times)

BRAST este administrat de Ministerul Securităţii Publice din China - forţa principală de represiune a Partidului Comunist Chinez - şi de Ministerul Justiţiei din Kazahstan. Grupul de conducere a activităţii BRI supraveghează organizaţia şi ia deciziile finale.

Ce este în spatele BRAST?

Epoch Times Photo

Documentul de înregistrare al BRAST din partea Ministerului Justiţiei din Kazakhstan, în limba rusă (Epoch Times)


Statele Unite au impus sancţiuni firmelor de vârf din China - în special Huawei, ZTE şi Hikvision - invocând ameninţări la adresa securităţii naţionale. În iunie, Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) a desemnat oficial Huawei şi ZTE drept ameninţări la adresa securităţii naţionale, interzicând furnizorilor de telecomunicaţii din SUA să acceseze un fond federal de 8,3 miliarde USD pentru a cumpăra echipamente de la companiile desemnate.

Ambele companii sunt strâns legate de Partid şi de aparatul său militar, fiind „supuse legislaţiei chineze care le obligă să coopereze cu serviciile de informaţii din ţară”, a declarat preşedintele FCC Ajit Pai.

În octombrie, Casa Albă a publicat raportul intitulat „Strategia naţională pentru tehnologiile critice şi emergente”, care a identificat 20 de domenii tehnologice critice pentru securitatea naţională a SUA, inclusiv inteligenţă artificială (AI), energia, dezvoltarea de computere cuantice, tehnologiile pentru comunicaţii şi reţele, semiconductori şi tehnologii spaţiale.

O lună mai târziu, Partidul a lansat „al 14-lea plan cincinal” (pentru anii 2021-2025), care se concentrează pe dezvoltarea domeniilor tehnologice cheie ale Chinei, cum ar fi semiconductori, inteligenţă artificială, ştiinţa informaţiei cuantice, circuitele integrate şi tehnologia aerospaţială.

Programele celor două ţări (SUA, China) sunt asemănătoare în mai multe domenii.

Li Linyi, analist de politică internă chineză, este de părere că naţiunile menţionate în documentele guvernului chinez sunt foşti membri ai Pactului de la Varşovia. Întrucât majoritatea sunt foste ţări comuniste, Linyi consideră că Partidul încearcă să construiască în continuare legături politice şi economice, în special după restricţiile recente impuse de SUA giganţilor tehnologici ai Chinei.