The Guardian: China recoltează într-adevăr organe cu forţa de la deţinuţi, hotărăşte un tribunal londonez

Un tribunal independent londonez a concluzionat, după mai multe luni de audieri şi examinări, că uciderea deţinuţilor în China pentru extrageri forţate de organe continuă, iar victimele includ practicanţi închişi ai mişcării Falun Gong, informează The Guardian.

Tribunalul, prezidat de Sir Geoffrey Nice QC, fost procuror la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, a declarat într-o hotărâre unanimă la sfârşitul audierilor, că "este sigur că practicanţii Falun Gong sunt sursă - probabil principala sursă - pentru recoltarea forţată de organe" care are loc în China.

"Concluzia arată că foarte mulţi oameni au fost omorâţi în mod oribil, fără vină, că un număr suplimentar ar putea suferi în moduri similare şi că toţi trăim pe o planetă unde răul extrem poate fi găsit în puterea celor care, pentru moment, conduc o ţară având una dintre cele mai vechi civilizaţii cunoscute de omul modern."

Tribunalul a mai adăugat: "Nu există nicio dovadă a faptului că practica [de recoltare forţată de organe - n.r.] a fost oprită şi Tribunalul consideră că procesul continuă".

Tribunalul a examinat dovezi de la experţi medicali, anchetatori specialişti în legislaţie de drepturile omului şi alţii. Printre cei ucişi, se crede că există membri ai minorităţilor religioase, cum ar fi Falun Gong.

Persecuţia grupului a început în 1999, după ce a atras zeci de milioane de adepţi şi a fost considerată de Partidul Comunist Chinez drept o ameninţare la adresa puterii. La vremea respectivă, Partidul Comunist Chinez a declanşat asupra membrilor grupului una dintre cele mai mari represiuni din istoria sa, afectând zeci de milioane de membri.

Există mai puţine dovezi despre extragerea forţată de organe de la tibetani, musulmani uiguri şi adepţii unor biserici creştine.

De câteva zeci de ani regimul comunist a introdus şi legislaţie conform căreia poate preleva organe de la deţinuţii condamnaţi la moarte, după execuţie, cu acordul acestora.

Acordul liber consimţit al deţinuţilor din puşcăriile chineze, cunoscute pentru torturile pe scară largă, este o iluzie. Totuşi Beijingul a folosit această legislaţie pentru a motiva sursa cantităţii uriaşe de organe care a invadat pieţele negre de transplant ale Chinei după 2001.

Însă la o analiză mai atentă, numărul de transplanturi anual depăşeşte cu cel puţin peste un ordin de mărime numărul deţinuţilor executaţi în fiecare an (care este secret de stat, însă poate fi situat până în 10 mii de cazuri). La această discrepanţă se adaugă rata imensă de boli de care suferă deţinuţii de drept comun în închisorile chineze, cât şi procentul infim de compatibilitate. Toţi aceşti factori fac ca numărul de organe prelevate de la deţinuţi executaţi să fie o parte infimă a numărului de organe pentru transplant de pe piaţa neagră a Chinei.

Confruntat cu scandalul recoltărilor de organe, Partidul Comunist Chinez a anunţat în 2014 că va înceta prelevarea organelor pentru transplant de la prizonierii executaţi şi a respins acuzaţiile privind jaful de organe ca motivate politic şi neadevărate.

Tribunalul londonez a fost iniţiat de Coaliţia Internaţională pentru Oprirea Abuzului Transplanturilor din China (ETAC), iar membrii săi, voluntari, au inclus experţi în medicină.

Timpul de aşteptare pentru transplanturile operate de spitalele din China a fost extraordinar de scăzut, a observat Tribunalul, adesea de doar câteva săptămâni - în timp ce în lumea civilizată perioadele sunt de mai mulţi ani.

Conform Tribunalului, investigatorii cazului, care au sunat spitale din China cerând organe, au primit informaţii că sursa organelor erau practicanţii Falun Gong închişi în lagăre de muncă şi spitalele asociate acestora.

Foşti deţinuţi Falun Gong şi uiguri au depus mărturie că au trecut prin teste medicale repetate în închisorile chineze.

Jennifer Zeng, o activistă Falun Gong care a fost închisă un an într-un lagăr de muncă pentru femei, a vorbit în faţa Tribunalului despre repetate verificări medicale şi teste de sânge la care erau supuşi deţinuţii. Ea a declarat pentru Guardian:

"În ziua în care am fost transferaţi în lagărul de muncă, am fost duşi într-o unitate medicală unde am fost supuşi unor controale fizice. Am fost interogaţi despre bolile pe care le-am avut. Le-am spus că avusesem hepatită.

A doua oară, după aproximativ o lună în tabără, toată lumea a fost încătuşată şi dusă într-o camionetă şi transportată într-un spital imens. Acolo ni s-a făcut un control fizic mai amănunţit, care includea şi radiografii cu raze X. Cea de-a treia testare a inclus prelevare de sânge."

Zeng, care a fugit din China în 2001, nu a văzut nici o dovadă directă privind extragerea forţată de organe, dar, după ce a citit rapoartele din presă, s-a întrebat dacă testele la care fusese supusă nu erau examinări medicale speciale pentru acest scop. În declaraţia sa către Tribunal, ea a spus:

"Deţinuţii din lagărul de muncă nu aveau voie să schimbe date de contact, aşa că este imposibil să ne fi putut urmări unul pe altul după ce eram eliberaţi. Când cineva dispărea din lagăr, se presupunea că a fost eliberat.

În realitate, acest lucru nu poate fi confirmat, deoarece nu aveam cum să-i urmăresc pe ceilalţi după eliberarea mea şi acum mă tem că ar fi putut fi duşi într-un spital şi jefuiţi de organe fără consimţământ, fiind astfel omorâţi în proces".

În China se desfăşoară anual circa 10.000-20.000 de operaţii de transplant în mod oficial, Tribunalul estimând însă o cifră mult mai mare decât cea oferită de sursele guvernamentale chineze.

În hotărârea sa, Tribunalul a cerut Parlamentului britanic să interzică pacienţilor să călătorească în China pentru operaţii de transplant. Peste 40 de deputaţi din toate partidele au susţinut moţiunea.

Israelul, Italia, Spania şi Taiwanul aplică deja astfel de restricţii.

China insistă că respectă standardele medicale internaţionale care impun ca donaţiile de organe să fie făcute cu consimţământ.

Cu toate acestea, regimul comunist nu poate documenta nici acum sursa numărului imens de organe care se transplantează anual şi nu oferă vreo explicaţie pentru timpii extrem de mici de aşteptare.

Chinezii nu îşi donează organele din motive culturale.

Beijingul a refuzat să participe la lucrările şi audierile Tribunalului. În ultimii ani, anchetatorilor independenţi care au lucrat la caz le-a fost refuzată viza pentru China.