Traian Băsescu a semnat toate decretele de numire a procurorilor - şefi

Într-o declaraţie de presă transmisă în direct la TV de la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri că a semnat decretele de numire în funcţii pentru toţi cei şase procurori nominalizaţi la funcţiile de conducere din Parchete.

Despre numirile în funcţii pentru Parchete

- Pentru cele şase propuneri făcute de ministrul Justiţiei am emis decret pentru nominalizarea tuturor. Am discutat cu cei 6 procurori propuşi şi avizaţi pozitiv de CSM. Mesajele mele: având în vedere că se află la vârful parchetelor, au fost: primul, să facă echipă. Am cerut să ridice nivelul de eficienţă şi de calitate în lupta anticorupţie. Trei - lupta împotriva crimei organizate. Am stabilit că ce s-a întâmplat până în prezent reprezintă standardul minim.

- Aşteptarea mea de la ei e să ridice nivelul de eficienţă. I-am atenţionat că dincolo de condamnarea celor vinovaţi de corupţie e, la fel de important ca condamnarea şi recuperarea daunelor produse. Le-am solicitat să utilizeze în mod major procedura de confiscare extinsă, pentru care există lege.

- Am cerut o bună colaborare cu Poliţia, cu structurile de informaţii...

- O atenţie deosebită am dat discuţiei cu procurorul general Niţu în jurul controverselor desemnării sale. Desemnarea să nu era un târg de nerefuzat. A fost o soluţie la care am ajuns la fel cum am ajuns la desemnarea oricărui procuror cu funcţie de conducere în Parchetul General, DIICOT şi DNA, de opt ani de când sunt preşedinte. Mereu a fost o discuţie între mine şi premier. Când n-a fos, am refuzat nominalizarea.

Pentru Niţu am avut o solicitare specială, care e o restanţă din vremea lui Kovesi: clarificarea măcar a doua aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă Armata cu muniţie de război împotriva poporului. Sunt de acord că e dificil să stabileşti exact cine a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a decis ca la Revoluţie să fie scoasă Armata. E un răspuns pe care Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor 2. Care e cadrul în care s-a luat decizia politică de a fi înarmate gărzile patriotice cu armament şi muniţie de război. Sunt 2 decizii politice esenţiale, care au generat peste 1.000 de victime.

- În rest, ştiu că se vorbeşte foarte mult de avizul CSM de data trecută. Le-aş aduce aminte guralivilor de la TV că au fost printre cei care mi l-au propus pe Niţu.

- Acordul de coabitare nu mă obliga la desemnarea unui candidat pe care nu l-aş fi acceptat. La Cap. Spaţii de cooperare şi modalităţile de cooperare - "Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final". Printre domeniile enumerate cu această prioritate a ultimului decident e şi numirea procurorului şef. Nu ar fi fost nicio încălcare dacă respingeam propunerea Niţu. Discutând cu el m-am convins că Justiţia nu se va prăbuşi.

- Acum îi văd pe cei care până mai ieri mă acuzau că stăpânesc Justiţia, acum îi căutaţi alt stăpân. Stăpânul Justiţiei, al procurorilor, e legea. Voi sancţiona public orice abatere, dar din cei 6 nu cred că va intra vreunul în categoria procurori controlaţi politic. Nu pot fi aşa.

- Această echipă formată din oameni care provin din DNA, DIICOT, Parchetul General, vor avea şi în continuare succes. Cine crede că ne mai puteam juca şi întârzia cu numirile celor mai importanţi procurori din sistemul parchetelor din România se înşală.

- Să sperăm ca odată cu numirea şefilor vor pleca de la acest punct şi vor creşte în eficienţă activitatea lor.

Despre legea retrocedărilor

- Am promulgat şi noua lege de accelerare a restituirilor. Şi pentru această lege am primit foarte multe solicitări s-o resping. Şi ea e nenorocirea României, în viziunea unora. Rezist şi acestui tip de presiune pentru că am constatat că e nerealistă, nelegitimă şi nu ar face decât să întârzie procesele legate de retrocedări. Legea îşi propune să răspundă jurisprudenţei CEDO.

- Legea are un set de puncte tari, dar şi vulnerabilităţi. Prefer s-o promulg decât s-o trimit înapoi la Parlament, de unde nu am şti cum ar ieşi. Puncte tare: regula generală a restituirii e cea în natură.

- Se stabileşte o schemă clară de despăgubiri.

- Se face o diferenţă între moştenitorii de drept şi, aşa cum îi numea premierul, "samsari".

- Cred că e echitabil ceea ce prevede legea legat de evaluarea imobilelor. S-au făcut foarte multe fraude în numele evaluărilor cu evaluatori independenţi.

- Puncte slabe: Nu e clar cum se echivalează terenurile. Una e 1 ha de pământ în Bărăgan, altul e preţul unui hectar de pământ în zonele de exploatare minieră. Legea e neclară aici.

- Modalitatea concretă de valorificare a punctelor în numerar nu e prevăzută în textul legii.

- Cu privire la punctele slabe, am avut o discuţie cu premierul. Ieri s-au întâlnit jurişti de la Preşedinţie şi Guvern şi am stabilit ca toate acestea vor fi corectate prin norme de aplicare sau prin modificări ale legii, prin proiect de lege trimis în regim de urgenţă la Parlament. Dacă aceste neclarităţi vor fi corectate, legea după părerea mea îşi atinge scopul, pe principiul restitutio in integrum.

Despre Consiliul european din 22 mai

Am decis că pe 22 mai, la Consiliu să participe premierul, în baza unui mandat pe care i-l voi aproba până la plecare.