Ce aprecieri a primit Kovesi din partea CSM

Procurorii de la CSM care au audiat-o pe Laura Codruţa Kovesi, propusă pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au motivat de ce i-au dat aviz pozitiv, alături de ceilalţi cinci candidaţi la posturile de procurori şefi.

Kovesi a fost apreciată pentru că a dat dovadă de profesionalism, are o viziune managerială corectă privind organizarea DNA, rapiditate în luarea deciziilor şi o rezistenţă deosebită la stres. În motivare se arată despre Kovesi că "a dat dovadă de profesionalism, având capacitatea de a-şi analiza în mod obiectiv performanţele proprii în cadrul activităţii pe care o desfăşoară, de a identifica eventuale disfuncţii şi de a propune măsuri concrete şi viabile pe termen scurt, mediu şi lung care să contribuie la îmbunătăţirea activităţii specifice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

Kovesi a prezentat modalităţi concrete şi eficiente de punere în practică a obiectivelor propuse în raport de posibilităţile actuale şi legislaţia în vigoare şi are o experienţă profesională bogată.

"Referitor la experienţa profesională a doamnei Kovesi Laura Codruţa, se reţine că în exercitarea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a asumat responsabilităţi specifice funcţiei de conducere, remarcându-se prin organizarea eficientă a activităţii, asumarea răspunderii pentru soluţiile adoptate în dosare, rapiditatea în luarea deciziilor, cât şi printr-o rezistenţă deosebită la stres", se mai arată în motivare.

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată pe 9 mai de membrii Secţiei pentru procurori a CSM şi a primit aviz pozitiv din partea tuturor.

Avize pozitive au mai primit şi ceilalţi candidaţi: Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu - pentru postul de prim-adjunct al procurorului general, Codruţ Olaru - pentru funcţia de adjunct al procurorului general, Alina Bica - la şefia DIICOT şi Elena Giorgiana Hosu - adjunct al şefului DIICOT.

Ce măsuri a propus Kovesi

Cei care au obţinut averi din comiterea de infracţiuni vor rămâne fără acestea, după ce statul le va confisca, această măsură fiind pe lista de priorităţi a Laurei Codruţa Kovesi, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Propunerea lui Kovesi a fost prezentată după audierea sa la CSM, iar Kovesi a explicat că măsura este necesară având în vedere că există destul de multe persoane care au fost condamnate pentru corupţie, dar şi-au păstrat averile obţinute ilicit. Legea privind confiscarea averilor ilicite a intrat în vigoare de anul trecut.

În proiectul de management al lui Kovesi se mai arată că, în cazul infracţiunilor care produc prejudicii bugetului de stat, investigaţia penală trebuie dublată şi de o investigaţie financiară, pentru a fi recuperaţi banii obţinuţi prin infracţiune.

"De foarte multe ori persoanele care sunt păgubite nu aşteaptă condamnarea inculpaţilor, ci aşteaptă recuperarea bunurilor şi am văzut de foarte multe ori situaţii de persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie sau de crimă organizată care, deşi au obţinut bani în mod ilicit, au rămas cu averi, cu casa, cu maşini şi nu au fost confiscate", a explicat Kovesi.

Aprecieri şi pentru Bica

Procurorii de la Consiliul Superior al Magistraturii, care au intervievat-o pe Alina Bica, propusă pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au apreciat-o pentru mai multe calităţi şi acţiuni pe care le-a întreprins de-a lungul carierei sale. Este vorba despre spirit de iniţiativă şi deschidere faţă de noi tehnici şi investigarea infracţiunilor, conform motivării date de procurori la avizul pozitiv pe care l-a primit Bica.

Bica lucrează ca procuror de 16 ani şi patru luni, nu a fost sancţionată disciplinar în ultimii trei ani şi a primit calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. Procurorii au apreciat că, atât la interviu, cât şi în proiectul de management, "rezultă că aceasta a dat dovadă de profesionalism, de o bună cunoaştere a sistemului judiciar şi a problemelor reale cu care se confrunta acesta, în special în ceea ce priveşte activitatea DIICOT, instituţie în cadrul căreia şi-a desfăşurat activitatea în perioadele 2004 - 2009 şi 2012 - prezent".

Bica a precizat măsuri adecvate pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în proiect, "în scopul creşterii performanţelor DIICOT" şi "în vederea realizării unui sistem judiciar modern care să se adapteze cerinţelor Uniunii Europene".

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis avize pozitive pentru toţi candidaţii la funcţiile de procurori şefi care au fost propuşi de premierul Ponta, pe vremea când era ministru interimar al Justiţiei.

Avizele CSM sunt consultative şi vor fi trimise Ministerului Justiţiei, iar apoi vor ajunge la preşedintele României, Traian Băsescu, care va decide dacă îi va numi în funcţii pe cei şase candidaţi.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

La prima încercare de numire a procurorilor şefi, Băsescu a refuzat nominalizările făcute la acea vreme de ministrul Mona Pivniceru, aşa că a fost nevoie ca ministrul interimar al Justiţiei Victor Ponta să facă alte propuneri.