Kovesi are ca prioritate confiscarea extinsă a averilor obţinute din infracţiuni

Cei care au obţinut averi din comiterea de infracţiuni vor rămâne fără acestea, după ce statul le va confisca, această măsură fiind pe lista de priorităţi a Laurei Codruţa Kovesi, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Laura Codruţa Kovesi (Epoch Times România)
Cristina Boiangiu
09.05.2013

Cei care au obţinut averi din comiterea de infracţiuni vor rămâne fără acestea, după ce statul le va confisca, această măsură fiind pe lista de priorităţi a Laurei Codruţa Kovesi, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Propunerea lui Kovesi a fost prezentată după audierea sa la CSM, iar Kovesi a explicat că măsura este necesară având în vedere că există destul de multe persoane care au fost condamnate pentru corupţie, dar şi-au păstrat averile obţinute ilicit. Legea privind confiscarea averilor ilicite a intrat în vigoare de anul trecut.

În proiectul de management al lui Kovesi se mai arată că, în cazul infracţiunilor care produc prejudicii bugetului de stat, investigaţia penală trebuie dublată şi de o investigaţie financiară, pentru a fi recuperaţi banii obţinuţi prin infracţiune.

"De foarte multe ori persoanele care sunt păgubite nu aşteaptă condamnarea inculpaţilor, ci aşteaptă recuperarea bunurilor şi am văzut de foarte multe ori situaţii de persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie sau de crimă organizată care, deşi au obţinut bani în mod ilicit, au rămas cu averi, cu casa, cu maşini şi nu au fost confiscate", a explicat Kovesi.

Audierile au început miercuri

Consiliul Superior al Magistraturii i-a audiat miercuri pe o parte din candidaţii propuşi de premierul Ponta pentru funcţiile de procurori şefi. Codruţ Olaru, propus adjunct al procurorului general al României, a declarat că doreşte să aibă fonduri pentru recompensarea angajaţilor cu merite şi să poată propune sancţionarea celor vinovaţi de abateri. Candidatul a mai precizat că este necesară o "echilibrare a schemelor de personal", având în vedere că, în prezent, 25% din procurori sunt în funcţii de conducere.

Procurorul Tiberiu Niţu nu s-a ridicat la nivelul importanţei interviului şi nu a reuşit să răspundă prea clar întrebărilor puse de membrii comisiei. Niţu a vorbit despre mai multe vulnerabilităţi ale ministerului public. Când a trebuit să explice exact conceptele de eficacitate şi eficienţă, Tiberiu Niţu s-a încurcat, apoi, fiind întrebat despre diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă, candidatul a răspuns:

”Nici în limbajul uzual dar nici literar sunt zone în care cele două concepte se unesc şi se diferenţiază în acelaşi timp eficienţa reprezintă capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar eficacitate presupune şi asta dar şi a le rezolva conform obiectivelor pe care ţi le-ai atins. Noţiunea nu e foarte clar delimitată".

Elena Giorgiana Hosu, candidată pentru postul de adjunct al şefului DIICOT, a afirmat că are ca principale obiective crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie şi o practică judiciară unitară.

"Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene", se arată în proiectul lui Hosu.

Interviul său în faţa CSM va avea loc joi, după Laura Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA, şi Alina Bica, care candidează la şefia DIICOT.

Bica are, ca priorităţi, crearea unui sistem informatic prin care să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public (MP) şi controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT.

Care sunt procedurile

Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-au intervievat miercuri pe Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general al României, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, nominalizaţi ca adjuncţi ai acestuia. Cei trei şi-au prezentat proiectele de management, care au fost în dezbatere publică, şi au răspuns întrebărilor.

Niţu, Licu şi Olaru au fost propuşi pentru aceste funcţii de premierul Victor Ponta, pe 3 aprilie, când era ministru interimar al Justiţiei.

Pe 9 mai este rândul Codruţei Kovesi, propusă la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alinei Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elenei Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.

Candidaţii vor fi numiţi pe funcţii de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Va fi pentru a doua oară când se încearcă numirea procurorilor, după ce primii candidaţi au fost respinşi de Băsescu, în urma avizului negativ al CSM.

Pe 22 noiembrie 2012, CSM a dat aviz negativ pentru Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, propuşi de Mona Pivniceru, iar pe 18 ianuarie, preşedintele a respins cele două propuneri.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor