Cum au decurs audierile candidaţilor la funcţiile de procurori şefi

Consiliul Superior al Magistraturii i-a audiat miercuri pe o parte din candidaţii propuşi de premierul Ponta pentru funcţiile de procurori şefi. Codruţ Olaru, propus adjunct al procurorului general al României, a declarat că doreşte să aibă fonduri pentru recompensarea angajaţilor cu merite şi să poată propune sancţionarea celor vinovaţi de abateri. Candidatul a mai precizat că este necesară o "echilibrare a schemelor de personal", având în vedere că, în prezent, 25% din procurori sunt în funcţii de conducere.

Procurorul Tiberiu Niţu nu s-a ridicat la nivelul importanţei interviului şi nu a reuşit să răspundă prea clar întrebărilor puse de membrii comisiei. Niţu a vorbit despre mai multe vulnerabilităţi ale ministerului public.

"Obiectivul principal în această zonă trebuie să fie identificate pentru ca resursele umane să fie eficient repartizate în sistemul Ministerului Public. Şi volumul de muncă să căutăm să fie unul rezonabil şi echilibrat pe fiecare palier de activitate. Ne dorim o tehnologie avansată", a afirmat Niţu.

Când a trebuit să explice exact conceptele de eficacitate şi eficienţă, Tiberiu Niţu s-a încurcat, apoi, fiind întrebat despre diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă, candidatul a răspuns:

”Nici în limbajul uzual dar nici literar sunt zone în care cele două concepte se unesc şi se diferenţiază în acelaşi timp eficienţa reprezintă capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar eficacitate presupune şi asta dar şi a le rezolva conform obiectivelor pe care ţi le-ai atins. Noţiunea nu e foarte clar delimitată".

Şi referitor la impactul pe care l-ar putea avea restructurarea parchetelor, Niţu a părut a avea lacune.

"Nu am făcut o evaluare personal a implicaţiilor dispoziţiilor din art. 6", a răspuns candidatul.

Apoi, membrii comisiei l-a întrebat pe Tiberiu Niţu: "Două articole din Legea 304 de organizare judiciară care sunt modificate şi încă un act normativ care este abrogat expres. Ştii la ce se referă asta?".

"Voi aprofunda problema asta. (...) Procurorii din cadrul secţiilor maritime şi fluviale de la parchetele respective vor continuă să-şi desfăşoare activitatea în parchetele de pe lângă instanţele unde funcţionează. Cred că n-am înţeles bine întrebarea, mă scuzaţi?", a răspuns candidatul.

Iar după ce părea să fi înţeles întrebarea, Tiberiu Niţu a adus tot o explicaţie ambiguă.

"Ca posibil şef al Ministerului Public, care sunt paşii odată ce aveţi nişte dispoziţii normative din care se deduce că acele secţii trebuie desfiinţate?", a fost întrebat apoi candidatul.

"Vedem împreună cum vom putea rezolva această problemă aşa cum aţi spus-o şi dumneavoastră", a răspuns Niţu.

A urmat subiectul parchetelor militare, însă nici în acest caz Niţu nu a fost mai bine pregătit.

Elena Giorgiana Hosu, candidată pentru postul de adjunct al şefului DIICOT, a afirmat că are ca principale obiective crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie şi o practică judiciară unitară.

"Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene", se arată în proiectul lui Hosu.

Interviul său în faţa CSM va avea loc joi, după Laura Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA, şi Alina Bica, care candidează la şefia DIICOT.

Bica are, ca priorităţi, crearea unui sistem informatic prin care să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public (MP) şi controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT.

Care sunt procedurile

Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-au intervievat miercuri pe Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general al României, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, nominalizaţi ca adjuncţi ai acestuia. Cei trei şi-au prezentat proiectele de management, care au fost în dezbatere publică, şi au răspuns întrebărilor.

Niţu, Licu şi Olaru au fost propuşi pentru aceste funcţii de premierul Victor Ponta, pe 3 aprilie, când era ministru interimar al Justiţiei.

Pe 9 mai va veni rândul Codruţei Kovesi, propusă la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alinei Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elenei Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.

Candidaţii vor fi numiţi pe funcţii de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Va fi pentru a doua oară când se încearcă numirea procurorilor, după ce primii candidaţi au fost respinşi de Băsescu, în urma avizului negativ al CSM.

Pe 22 noiembrie 2012, CSM a dat aviz negativ pentru Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, propuşi de Mona Pivniceru, iar pe 18 ianuarie, preşedintele a respins cele două propuneri.

Critici de la CE

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a precizat recent că procedura recomandată de Comisia Europeană pentru numirea şefilor de la parchete şi DIICOT nu a fost urmată, însă este important că CSM va avea ocazia să analizeze candidaţii nominalizaţi.

Gray a mai anunţat că poziţia Comisiei Europene va fi cunoscută în diferitele stadii ale procedurii de numire a şefilor de parchete.

"Procedura pe care Comisia Europeană a recomandat-o nu a fost urmată. Cred că asta trebuie spus clar", a avertizat purtătorul de cuvânt, relevă hotnews.ro.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene îndeamnă însă la calm şi afirma că oficialii europeni îşi vor face cunoscut şi în continuare punctul de vedere, pe măsură ce procedurile vor avansa.

"Trebuie să ne concentrăm pe paşii următori, există o expresie în engleză - nu trebuie să plângem după laptele vărsat. Cred că asta e important şi nu are rost să ne mai uităm înapoi. (...) Este important să continue procedura care dă ocazia CSM să analizeze candidaţii nominalizaţi. În acest moment, ne concentrăm pe acest lucru. Putem discuta ore întregi despre ce trebuia şi ce nu trebuia făcut în trecut, dar suntem acum unde suntem", a mai declarat Gray, adăugând că "următoarea mişcare îi revine preşedintelui".

Audierile candidaţilor propuşi de premier au început pe 8 mai, iar avizul final va fi dat pe 10 mai, conform deciziei CSM.