Înalt oficial britanic: Dacă Ucraina cedează, nu pierd doar ei, pierdem noi toţi / România are sprijinul NATO, al Regatului Unit
Ministrul de stat al Marii Britanii pentru Europa şi Statele Unite ale Americii, Stephen Doughty, aflat în vizită în ţara noastră, a declarat vineri, într-un interviu la Digi24, că Marea Britanie continuă să fie un sprijin foarte puternic pentru Ucraina deoarece este vital, nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci şi pentru securitatea şi stabilitatea europeană în general.
„Sprijinul pentru Ucraina nu este un gest de caritate, ci o investiţie în propria noastră siguranţă. Ucraina a devenit un laborator militar al secolului XXI, un loc în care care tehnologia şi tactica de front se întâlnesc într-un război prea lung deja. Este mai mult decât o confruntare între o armată agresoare şi una care se apără, este o schimbare profundă a modului în care se duc războaiele modern şi de aceea ne ajută pe noi restul, să înţelegem diferenţa dintre libertate şi ocupaţie. Dacă Ucraina cedează, nu pierd doar ei, pierdem noi toţi. Iar acest mesaj trebuie să treacă dincolo de vocile populiste din toată Europa. Este vital să continuăm sprijinul, indiferent cât de mult se prelungeşte conflictul”, a declarat Stephen Doughty.
El a subliniat că pentru a răspunde războiului de agresiune ilegal al Rusiei sau chiar pentru sufocarea reală a maşinii de război ruseşti, „vom continua să fim alături de Ucraina”.
„Indiferent dacă este vorba de sprijinul acordat Ucrainei zilnic, pentru a răspunde războiului de agresiune ilegal al Rusiei, sau chiar de sufocarea reală a maşinii de război ruseşti, vom continua să fim alături de Ucraina. Pentru că este vital, nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci şi pentru securitatea şi stabilitatea europeană în general. Şi când te uiţi la atacurile îngrozitoare din ultimele zile, de la drone şi rachete care lovesc o grădiniţă, oroarea continuă a mutării copiilor ucraineni din Ucraina în Rusia, unul dintre cele mai urâte aspecte ale acestui război, vom sta alături de Ucraina şi vom continua să facem acest lucru”, a afirmat ministrul britanic.
Stephen Doughty s-a referit, de asemenea, la tăcerea sau ambiguitatea politică cu efecte grave în războiul hibrid al dezinformării şi a subliniat că o democraţie sănătoasă nu poate funcţiona dacă cetăţenii ei sunt lăsaţi pradă intoxicării cu informaţii false.
„Politicienii au obligaţia să explice simplu, repetat şi onest, de ce securitatea Ucrainei este legată de securitatea Europei şi, implicit, de siguranţa cetăţenilor lor. Comunicarea transparentă este o formă de protecţie naţională. Discursuri manipulatoare, care inversează rolurile, agresorul Rusia devine "victimă", iar victima Ucraina este prezentată ca vinovată pentru conflict au un scop unic: alimentarea cinismului şi a urii în rândul populaţiei europene. În faţa acestor minciuni, tăcerea sau ambiguitatea politică este fix o cedare de teren”, a spus oficialul.
Totodată ministrul britanic a subliniat şi importanţa de a investi în propriile capacităţi de apărare şi „de a ne asigura că putem răspunde ameninţărilor”, indiferent dacă acestea sunt ameninţări convenţionale sau chiar hibride, care vizează multe dintre ţările NATO şi UE.
„Am discutat cu liderii ţărilor din Balcanii de Vest despre securitate şi stabilitate în acea regiune. Şi, desigur, este crucial să stăm împreună, peste Atlantic, ca parteneri NATO, în faţa ameninţărilor, indiferent de unde vin acestea. Şi, desigur, recunoaştem că sunt şi alte ameninţări cu care ne confruntăm, fie că este vorba de crima organizată, de migraţia ilegală, de organizaţii teroriste şi altele. De aceea, cooperarea crucială dintre România şi Marea Britanie este esenţială pentru a aborda aceste lucruri pentru cetăţenii noştri. Nu văd nicio oboseală în sprijinul pentru Ucraina şi sunt absolut convins că publicul britanic ştie de ce contează acest lucru pentru noi şi, într-adevăr, pentru întreaga Europă”, a declarat Stephen Doughty.
El a adăugat că Marea Britanie nu are nevoie de manuale ca să înţeleagă natura agresivă a Federaţiei Ruse:
„Istoria recentă i-a oferit dovezi directe, chiar pe propriul teritoriu: cazurile Litvinenko şi Skripal, atacuri cu agenţi chimici şi operaţiuni clandestine desfăşurate cu o violenţă care sfidează regulile diplomaţiei şi ale dreptului internaţional. Aceste episoade le-au arătat britanicilor că Rusia nu ezită să folosească metode de război hybrid, asasinate, spionaj, dezinformare, ca să-şi atingă obiectivele politice. În Marea Britanie, nu doar liderii politici, ci şi opinia publică înţeleg miza conflictului din Ucraina. Pentru ei, agresivitatea Rusiei este o experienţă trăită recent.(...)
(...) Am văzut ce face Rusia pe străzile Regatului Unit. I-am văzut folosind arme chimice, i-am văzut folosind arme radiologice şi am văzut acte de sabotaj, am văzut încercări de a semăna diviziune şi dezinformare. Şi vedem şi ameninţările în Atlanticul de Nord, în Arctica. Şi într-adevăr, desigur, crucial pentru partenerii noştri şi prietenii noştri din toate colţurile NATO, suntem absolut dedicaţi alianţei NATO, angajamentelor noastre la articolul 5 şi la a face faţă agresiunii ruse. Şi sunt foarte, foarte clar cu privire la asta. Cred că şi publicul britanic este la fel şi de aceea, cred, vedeţi un sprijin atât de puternic.”
Referitor la reducerea prezenţei trupelor americane din România, ministrul britanic a precizat că aceasta nu schimbă fundamentul securităţii NATO.
„Anunţul Statelor Unite privind reducerea unei părţi a prezenţei militare din România nu ne bucură. Însă, nu schimbă fundamentul securităţii noastre: suntem membri NATO, iar apărarea colectivă rămâne garantată de Articolul 5. Într-o alianţă, mobilitatea trupelor este un instrument strategic, nu un semn de retragere a angajamentului. România trebuie să-şi folosească inteligent poziţia geopolitică, ca să îşi întărească relaţiile şi cu restul de aliaţi.
NATO este o alianţă a multor membri. Nu este nicio diminuare a angajamentului Statelor Unite faţă de NATO sau faţă de Articolul 5. Nu este nicio diminuare a angajamentului Regatului Unit faţă de aceste două lucruri şi, bineînţeles, am avut un rol important de jucat aici, lucrând cu partenerii noştri români, exerciţii cruciale de formare care au avut loc anul trecut, implicând două mii şi jumătate de personal britanic şi munca pe care o facem zilnic, munca pe care o facem pentru construirea capacităţii industriale de apărare europene şi de a răspunde ameninţărilor, cele prezente şi ameninţărilor viitorului.
Atât Marea Britanie, cât şi România au condus frontul angajamentele noastre privind cheltuielile de apărare şi angajamentelor noastre faţă de Alianţă. Iar NATO este o alianţă cu multe, multe părţi şi, desigur, vor fi schimbări în diferite puncte în ceea ce priveşte cine este dislocat unde, când şi cum, dar nu este nicio modificare a rezoluţiei Alianţei sau a angajamentului tuturor membrilor săi.
Cred că populaţia României ar trebui să ştie că are sprijinul NATO, al Marii Britanii şi că adversarii noştri nu ar trebui să aibă absolut nicio îndoială cu privire la angajamentul nostru de a apăra toţi membrii NATO şi faţă de angajamentele noastre la Articolul 5. Şi am arătat acest lucru în mod repetat, la fel ca şi alţi membri NATO”, a declarat Stephen Doughty.
„Colaborarea NATO va fi întotdeauna piatra de temelie a relaţiei noastre de apărare şi securitate. Dar şi cooperarea şi lucrul îndeaproape cu prietenii noştri din Uniunea Europeană, în moduri noi”, a mai declarat ministrul.
„Cooperarea industrială de apărare stă în centrul acestui lucru, deoarece nu numai că ne va ajuta să ne pregătim pentru ameninţările cu care ne confruntăm acum şi cele viitoare, dar poate genera şi locuri de muncă de calitate, noi tehnologii, anumite tehnologii care pot fi utilizate atât în aspecte militare, cât şi civile. Şi când te uiţi la ameninţarea reprezentată de tehnologia dronelor sau progresele în inteligenţa artificială, sau când te uiţi că acestea trebuie să răspundă la ameninţările hibride, la adresa ameninţărilor cibernetice, cred că Marea Britanie şi România pot face multe, Marea Britanie şi UE pot face”, a explicat oficialul.
Stephen Doughty a mai spus că Rusia foloseşte de ani buni dezinformarea ca armă strategică, creează confuzie, seamănă neîncredere în instituţiile democratice şi încearcă să divizeze societăţi întregi:
„Volumul uriaş de informaţii care circulă online, combinat cu viteza distribuţiei lor, face ca populaţiile să fie expuse permanent la discursuri toxice, adesea prezentate ca 'ştiri alternative' sau 'adevăruri ascunse'. Problema este că, în lipsa unei comunicări constante şi clare din partea autorităţilor, acest vid informaţional este umplut rapid de cei care manipulează realitatea. Când oamenii nu primesc explicaţii de la cei în care ar trebui să aibă încredere, sunt mult mai vulnerabili la minciuni bine ambalate şi la emoţii negative.”
În ceea ce priveşte combaterea fenomenului de dezinformare, ministrul britanic a afirmat că aici „este vorba şi despre educare, este despre a lucra cu oamenii pentru a identifica acest lucru, pentru a răspunde, a respinge, pentru a ne asigura că este o dezbatere democratică vibrantă şi liberă, dar că aceasta nu este o dezbatere în jurul lucrurilor care nu s-au întâmplat sau nu există, ceea ce adesea încearcă să facă adversarii noştri. Şi apoi este vorba şi despre abordarea unor aspecte tehnologice, lucrul cu, de exemplu, atunci când sunt atacuri cibernetice foarte specifice sau încercări de destabilizare în acele procese”.
În privinţa metodelor folosite de ruşi, oficialul a spus că multe dintre acele metode utilizate le vedem în întreaga Europă, naraţiunile sunt uneori aceleaşi şi alteori sunt diferite (...) Cu siguranţă am văzut asta şi după otrăvirile şi atacurile din Marea Britanie, încercările de a da vina pe altcineva pentru aceste atacuri, când în mod clar Rusia era în spatele lor. Deci, uneori o vedem într-o manieră foarte directă, dar uneori încercă să răspândească doar un sentiment de neputinţă, de incapacitate de a cunoaşte adevărul şi de asta trebuie să ne ferim.
Ministrul de stat al Marii Britanii a vorbit în încheiere despre scopul vizitei sale în România:
„Am avut dialogul nostru strategic, ne-am întâlnit cu un număr de miniştri, am avut o întâlnire excelentă cu omologii mei de la ministerul de Externe, am discutat o serie de subiecte.
De asemenea, împreună cu Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei facem o muncă foarte importantă pentru a combate bandele de crimă organizată, abordăm finanţele ilicite, lucrăm împreună la combaterea rutelor de migraţie ilegală.
De asemenea, căutăm în mod crucial să stimulăm creşterea şi comerţul dintre Marea Britanie şi România, legăturile noastre între oameni, recunosc cei peste un milion de români care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie şi, desigur, mulţi cetăţeni britanici care vin, călătoresc şi lucrează aici şi se bucură de România şi de tot ce are de oferit. Şi, de asemenea, este crucial să discutăm despre această situaţie geopolitică.
Cred că avem o mulţime de lucruri care ne unesc, aceşti 145 de ani de relaţii diplomatice, o afecţiune uriaşă între ţările noastre şi popoarele noastre şi cred că o perspectivă foarte asemănătoare, în ciuda faptului că suntem la capete geografice diferite ale continentului, multe lucruri care ne unesc şi cred că multe vor susţine relaţia noastră în anii următori.”
