Pentru ce a fost apreciată de CSM Alina Bica, candidat pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT

Procurorii de la Consiliul Superior al Magistraturii, care au intervievat-o pe Alina Bica, propusă pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, au apreciat-o pentru mai multe calităţi şi acţiuni pe care le-a întreprins de-a lungul carierei sale. Este vorba despre spirit de iniţiativă şi deschidere faţă de noi tehnici şi investigarea infracţiunilor, conform motivării date de procurori la avizul pozitiv pe care l-a primit Bica.

Bica lucrează ca procuror de 16 ani şi patru luni, nu a fost sancţionată disciplinar în ultimii trei ani şi a primit calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. Procurorii au apreciat că, atât la interviu, cât şi în proiectul de management, "rezultă că aceasta a dat dovadă de profesionalism, de o bună cunoaştere a sistemului judiciar şi a problemelor reale cu care se confrunta acesta, în special în ceea ce priveşte activitatea DIICOT, instituţie în cadrul căreia şi-a desfăşurat activitatea în perioadele 2004 - 2009 şi 2012 - prezent".

Bica a precizat măsuri adecvate pentru realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus în proiect, "în scopul creşterii performanţelor DIICOT" şi "în vederea realizării unui sistem judiciar modern care să se adapteze cerinţelor Uniunii Europene".

Avize pozitive pentru toţi candidaţii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis avize pozitive pentru toţi candidaţii la funcţiile de procurori şefi care au fost propuşi de premierul Ponta, pe vremea când era ministru interimar al Justiţiei. Este vorba despre şase persoane care ar putea ocupa funcţiile de conducere la Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, Bogdan Licu - prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru - adjunct al procurorului general au primit aviz pozitiv cu unanimitate de voturi, în timp ce Tiberiu Niţu - procuror general al Românei, Alina Bica - şef DIICOT şi Elena Hosu - procuror-şef adjunct la DIICOT au întrunit majoritate de voturi.

Avizele CSM sunt consultative şi vor fi trimise Ministerului Justiţiei, iar apoi vor ajunge la preşedintele României, Traian Băsescu, care va decide dacă îi va numi în funcţii pe cei şase.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

La prima încercare de numire a procurorilor şefi, Băsescu a refuzat nominalizările făcute la acea vreme de ministrul Mona Pivniceru, aşa că a fost nevoie ca ministrul interimar al Justiţiei Victor Ponta să facă alte propuneri.

Problemele lui Niţu

Pe 22 noiembrie 2012, CSM i-a dat aviz negativ lui Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al României, invocându-se faptul că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă la modernizarea managementului Ministerului Public. La cea de a doua nominalizare, el a primit aviz favorabil.

Procurorul Tiberiu Niţu nu s-a ridicat la nivelul importanţei interviului de la CSM nici a doua oară, în urmă cu o zi, şi nu a reuşit să răspundă prea clar întrebărilor puse de membrii comisiei. Niţu a vorbit despre mai multe vulnerabilităţi ale Ministerului Public.

"Obiectivul principal în această zonă trebuie să fie identificate pentru ca resursele umane să fie eficient repartizate în sistemul Ministerului Public. Şi volumul de muncă să căutăm să fie unul rezonabil şi echilibrat pe fiecare palier de activitate. Ne dorim o tehnologie avansată", a afirmat Niţu.

Când a trebuit să explice exact conceptele de eficacitate şi eficienţă, Tiberiu Niţu s-a încurcat, apoi, fiind întrebat despre diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă, candidatul a răspuns:

”Nici în limbajul uzual dar nici literar sunt zone în care cele două concepte se unesc şi se diferenţiază în acelaşi timp eficienţa reprezintă capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar eficacitate presupune şi asta dar şi a le rezolva conform obiectivelor pe care ţi le-ai atins. Noţiunea nu e foarte clar delimitată".

Şi referitor la impactul pe care l-ar putea avea restructurarea parchetelor, Niţu a părut a avea lacune.

"Nu am făcut o evaluare personal a implicaţiilor dispoziţiilor din art. 6", a răspuns candidatul.

Apoi, membrii comisiei l-a întrebat pe Tiberiu Niţu: "Două articole din Legea 304 de organizare judiciară care sunt modificate şi încă un act normativ care este abrogat expres. Ştii la ce se referă asta?".

"Voi aprofunda problema asta. (...) Procurorii din cadrul secţiilor maritime şi fluviale de la parchetele respective vor continuă să-şi desfăşoare activitatea în parchetele de pe lângă instanţele unde funcţionează. Cred că n-am înţeles bine întrebarea, mă scuzaţi?", a răspuns candidatul.

Iar după ce părea să fi înţeles întrebarea, Tiberiu Niţu a adus tot o explicaţie ambiguă.

"Ca posibil şef al Ministerului Public, care sunt paşii odată ce aveţi nişte dispoziţii normative din care se deduce că acele secţii trebuie desfiinţate?", a fost întrebat apoi candidatul.

"Vedem împreună cum vom putea rezolva această problemă aşa cum aţi spus-o şi dumneavoastră", a răspuns Niţu.

A urmat subiectul parchetelor militare, însă nici în acest caz Niţu nu a fost mai bine pregătit.