"Totuşi nu cred că lumea poate fi păcălită aşa". Cum explică la TV liberalii că au introdus "legea Iohannis"
Senatorul PNL Daniel Fenechiu a venit cu o serie de explicaţii, la Digi24, cu privire la proiectul legislativ depus de liberali care i-ar permite lui Klaus Iohannis să devină senator fără să-şi dea demisia.
Jurnalist: Vă propun să reluăm discuţia legată de candidatura pe listele PNL a preşedintelui Klaus Iohannis şi intenţia Partidului Naţional Liberal de a modifica legea. Avem alături de noi în această seară, în direct, doi politicieni, o să încercăm să aflăm de la domniile lor care-i motivul, cum o vor face şi dacă sunt puse cele două formaţiuni aflate în arcul de guvernare de acord, PSD şi PNL: domnul Zamfir de la PSD şi domnul Fenechiu de la Partidul Naţional Liberal, unul dintre iniţiatorii proiectului. Domnule Fenechiu, vă rog să ne explicaţi pentru cine faceţi această modificare, pentru preşedintele Klaus Iohannis?
Daniel Fenechiu: Noi facem această modificare în raport cu împrejurarea că, odată la 20 de ani, alegerile prezidenţiale sunt în preajma alegerilor parlamentare, fie că se suprapun, fie că sunt intercalate, şi că, odată la 20 de ani, preşedintele în exerciţiu nu poate să candideze dacă îşi doreşte. O asemenea situaţie a fost acum 20 de ani, în 2004, când acelaşi text de lege a fost introdus în legea electorală, a fost atacat la Curtea Constituţională. Curtea l-a găsit constituţional, iar preşedintele acelor vremuri a putut candida la parlamentare.
Jurnalist: Preşedintele acestor vremuri este domnul Klaus Iohannis. Această modificare legislativă este făcută pentru domnia sa.
Daniel Fenechiu: Această modificare legislativă este făcută pentru că, dacă domnul preşedinte îşi doreşte să îşi continue cariera politică, candidând pe listele PNL sau altui partid politic, să poată face acest lucru. Pe mine preşedintele Klaus Iohannis nu m-a informat că îşi doreşte să candideze. N-am avut o discuţie recentă cu domnia sa.
Acest proiect a mai fost în discuţie în luna aprilie a acestui an, când s-a decis în coaliţie să nu fie înaintat, motiv pentru care el a rămas în zona propunerilor legislative pregătite, iar săptămâna trecută l-am înaintat sub semnătura celor doi lideri de grup. Eu şi Gabi Andronache de la Cameră l-am înaintat în procedură legislativă.
Jurnalist: L-aţi auzit foarte limpede pe domnul Fenechiu că e o chestiune legată de preşedintele care nu poate candida o dată la 20 de ani. Deci nu e, înţelegem, neapărat pentru domnul Iohannis. Poate luaţi modificarea legislativă prea personal şi nu v-au explicat colegii din PNL.
Daniel Zamfir (PSD): Totuşi nu cred că lumea poate fi păcălită aşa, pentru că evident percepţia publică este că această lege este pentru domnul Iohannis.
Cristian Pîrvulescu (politolog): Vreau să-i pun o întrebare domnului Fenechiu, pentru că am discutat mai devreme de Consiliul Legislativ, iar Consiliul Legislativ spune că e de acord cu schimbarea, dar că nu e nevoie de ea. Domnul Fenechiu este un avocat cu experienţă. Cum răspunde Consiliul Legislativ? Consiliul Legislativ consideră că modificarea din 2004 şi decizia Curţii Constituţionale de atunci sunt suficiente pentru a permite preşedintelui României să candideze, pentru că legea nu se referă la preşedintele României, ci la ceilalţi, la independenţii care ar putea candida. Cum răspunde domnul Fenechiu?
Daniel Fenechiu: Deci, într-o analiză serioasă a textului pe care am avut-o, atât eu personal, cât şi cu colegii jurişti din partid, am ajuns la următoarea concluzie. Decizia Curţii, cu siguranţă, nu va face altceva decât să genereze un anumit tip de practică. Adică, în situaţia în care preşedintele şi-ar depune candidatura pe lista unui partid, hai să zicem PNL, candidatura ar fi contestată şi invalidată, s-ar ajunge la Curtea Constituţională, care, cu siguranţă, şi-ar menţine punctul de vedere.
Însă imaginaţi-vă că, în ipoteza în care îţi depui candidatura undeva în jur de 15 octombrie, eşti invalidat şi conteşti pe cale judecătorească, nu vei putea să câştigi decât în ipoteza în care sesizezi Curtea. Finalizarea unei asemenea proceduri, în cea mai bună variantă, ar fi la începutul anului viitor, unde succesul bazat pe decizia Curţii din 2004 va fi un succes, dar un succes lipsit de eficienţă.
Sens în care modificarea legii dă instrumentul atât birourilor electorale, cât şi judecătorilor să poată soluţiona din prima un eventual incident generat de o contestaţie la candidatura preşedintelui în funcţie în sens favorabil. Altminteri câştigăm, dar în momentul în care câştigăm, succesul este inutil, pentru că, aşa cum v-am spus, o contestaţie la Curte va prelungi soluţionarea până când va fi tardivă, să zic aşa, soluţia avantajoasă.
