Raport: Eşecuri majore de guvernare, Moldova într-o criză economică profundă şi complexă

În ultimii doi ani, Moldova a trecut printr-una dintre cele mai acute crize economice, ca urmare a delapidărilor de proporţii din sistemul bancar, arată Raportul de Stare a Ţării pentru anul 2016, lansat vineri, 30 septembrie, de către Expert-Grup. După şocul economic, valutar şi bancar din 2015-2016, Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată, intrând într-o perioadă de creştere economică anemică, care ar putea dura cel puţin 5 ani.

Epopeea cu „furtul miliardului” nu s-a rezumat doar la decapitalizarea şi eşuarea celor trei bănci importante, reducerea cu o treime a rezervelor valutare şi la creşterea datoriei de stat, ci a condus şi la fisurarea semnificativă a securităţii economice şi financiare a ţării, aceasta devenind vulnerabilă la o serie vastă de şocuri fiscale, valutare şi sociale. Concluzia a fost enunţată în cadrul lansării celei de-a patra ediţii a Conferinţei Internaţionale MACRO 2016, Raportul de Stare a Ţării, de către Centrul Analitic Independent Expert Grup, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.

Incapacitatea autorităţilor statale, mai întâi de a preveni fraudele bancare, iar ulterior de a evita transpunerea poverii acestora pe umerii cetăţenilor a agravat percepţia omniprezentă în mediul civic şi cel de afaceri privind corupţia endemică şi capturarea statului de către persoane cu interese obscure.

Se observă şi distanţarea tot mai vizibilă a guvernării faţă de societate. Această distanţare este relevată de discrepanţele tot mai pronunţate dintre declaraţiile reprezentanţilor guvernării şi percepţiile populaţiei.

În timp ce Guvernul anunţă, în rapoartele oficiale, atingerea primului Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului (eradicarea sărăciei şi foametei), conform percepţiei populaţiei, nivelul sărăciei a crescut în ultimii zece ani.

În prezent, 42% din populaţia ţării este îngrijorată de fenomenul sărăciei, 37% din familiile din Moldova se consideră sărace, iar 41% sunt de părere că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. În consecinţă, majoritatea populaţiei nu are încredere în guvernare, fapt care, în paralel cu situaţia dificilă din economie, alimentează motivaţii puternice de evaziune fiscală - o problemă acută mai ales acum, în 2016, când deficitul bugetar urmează să depăşească nivelul maxim admisibil de 3% din PIB.

Raportul de Stare a Ţării constată că, Moldova a intrat într-o perioadă de creştere economică anemică ca urmare a diminuării consumului, în timp ce sursele alternative şi durabile de creştere, exporturile şi investiţiile încă nu au fost activate.

“Cea mai mare problemă în sistemul bancar este calitatea acţionarilor şi lipsa de transparenţă a acestora. O soluţie ar fi atragerea investitorilor străini, însă Republica Moldova este prea puţin atractivă din acest punct de vedere”, a declarat Guvernatorul Băncii Naţionale, Eugen Cioclea, potrivit realitatea.md.

Creşterea esenţială a ponderii persoanelor cu studii superioare în grupul de emigranţi, care se conturează în ultimii ani, va eroda şi mai mult competitivitatea economiei moldoveneşti, privând-o nu doar de forţă de muncă, dar şi de capital uman.

“Astfel, anticipăm pentru următorii ani o creştere medie a PIB-ului de numai 1-3%. Deşi este un nivel acceptabil pentru ţările dezvoltate, acesta este un nivel infim, dacă luăm în consideraţie faptul că Republica Moldova are nevoie de o creştere de circa 7-8% pentru a ajunge din urmă, în timp rezonabil, ţările din regiune”, se menţionează în comunicatul de presă al Expert Grup, remis Epoch Times.

Potrivit Raportului de Stare a Ţării, evoluţia principalilor indicatori economici din anii 2015- 2016 confirmă faptul că Moldova trece printr-o criză economică profundă şi complexă. Aceasta se manifestă, înainte de toate, prin stagnarea activităţii economice, în mare parte determinată de epuizarea modelului de creştere bazat pe remitenţe, de repercusiunile fraudelor financiare şi ale erorilor grosolane de politică economică, admise de-a lungul ultimilor ani, dar şi de condiţiile economice dificile din regiune. Rata de creştere a PIB-ului a scăzut de la 9,4% în 2013 la minus 0,5% în 2015 şi a fost moderat pozitivă (1,8%) în prima jumătate a anului 2016.

Totuşi, criza actuală poate deveni şi o şansă istorică pentru guvern în vederea revoluţionării mecanismului de guvernare. În asemenea circumstanţe, populaţia aşteaptă de la guvernare reforme reale şi măsuri cu adevărat revoluţionare.

În acest sens, experţii recomandă focusarea pe patru arii prioritare de reformă: abilitarea sectorului privat, reforma modelului de politică economică cu accent pe încurajarea investiţiilor, exporturilor şi inovaţiilor, reforma serviciului public şi reforma sectorului financiar, inclusiv non-bancar.

Conferinţa MACRO 2016 în cadrul căreia a avut loc lansarea Raportului de Stare a Ţării oferă o platformă de dezbateri între actorii relevanţi. Ediţia a 4-a a conferinţei internaţionale a întrunit în acest an 13 vorbitori, din 5 ţări: Georgia, Armenia, Franţa, România şi Moldova şi peste 100 de participanţi, care includ lideri şi decidenţi politici, reprezentanţi ai APL şi sectorului privat, experţi locali şi străini, reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi mediului academic din Moldova.

Raportul de Stare a Ţării serveşte drept sprijin analitic pentru discuţiile ce au loc în cadrul conferinţei MACRO şi acoperă subiectele care au marcat sectorul financiar, social şi nu în ultimul rând, capitalul uman, ca instrument pentru a restabili avantajul competitiv al Moldovei.