Bank For Internaţional Settlements avertizează că o criză a datoriilor este iminentă în China

De la ultima criză financiară a existat o explozie a creditelor în China, care este într-adevăr fără precedent în istorie. În acest moment, valoarea totală a tuturor creditelor restante în China a atins un total de peste 28 trilioane de dolari.

Cifra este, în esenţă, echivalentă cu valoarea sistemelor bancare comerciale ale SUA şi Japoniei combinate. Deşi poate fi adevărat că datoria guvernamentală se află sub control în China, datoria corporativă este acum de 171% din PIB şi este doar o chestiune de timp înainte ca bula datoriilor să explodeze. Situaţia din China s-a deteriorat atât de mult încât Bank for Internaţional Settlements trage un semnalul de alarmă.

Unul dintre indicatori cheie ai vulnerabilităţii situaţiei creditelor a depăşit de trei ori pragul de pericol şi a continuat să se deterioreze, în ciuda promisiunilor premierului chinez Li Keqiang că va lua măsuri pentru o creştere a economiei naţionale ce nu ar mai fi alimentată de datorii, înainte de a fi prea târziu.

În plus, Bank for Internaţional Settlements (BIS) a avertizat în raportul său trimestrial că gap-ul dintre credit şi PIB [diferenţa dintre rata credit/PIB şi valoarea pe termen lung, n.r.] a ajuns în China la 30,1% - cea mai mare valoare înregistrată până în prezent, aflându-se la un nivel total diferit al oricărei ţări majore monitorizate de instituţia financiară. De asemenea, cifra este semnificativ mai ridicată decât cea înregistrată de boom-ul speculativ din Asia de Est în 1997 sau cifra înregistrată în bula americană a creditelor "subprime" înainte de criza gigantului Lehman.

Studiile efectuate asupra crizelor bancare anterioare care au avut loc în ultimii 60 de ani la nivel global sugerează faptul că oricare valoare peste 10 necesită o monitorizare atentă.

Creditul total al Chinei a atins 255% din PIB la sfârşitul anului trecut, o creştere de 107% în ultimii 8 ani. Acesta este un nivel extrem de ridicat pentru o economie în curs de dezvoltare şi continuă să crească rapid.

Creditele restante şi ele au ajuns la pragul de 28 trilioane de dolari, o cifră echivalentă cu valoarea sistemelor bancare comerciale ale SUA şi Japoniei combimate. Cifra este suficient de mare pentru a produce un şoc puternic pe piaţa în cazul în care China va pierde vreodată controlul. Doar datoria corporativă a ajuns la 171% din PIB şi acest nivel face ca agenţiile de reglementare financiare globale să fie extrem de îngrijorate.

BIS a declarat că există motive serioase de îngrijorare în privinţa sănătăţii sistemului financiar global. Ratele negative ale dobânzii şi achiziţiile de obligaţiuni de către băncile centrale au făcut ca pieţele să fie foarte sensibile la cea mai mică schimbare în politica monetară, sau chiar la un indiciu al unei posibile schimbări.

De regulă, randamentele obligaţiunilor economiilor majore urmează în mod normal ratele de creştere a PIB-ului nominal, dar acum ele sunt cu mult mai mici. Aproximativ 10 trilioane de dolari sunt tranzacţionaţi la randamente negative şi acest lucru s-a răspândit în datoria corporativă. Această anomalie istorică sprijină pieţele de acţiuni supraevaluate, într-un moment în care creşterea profiturilor s-a prăbuşit.

Fondul Monetar Internaţional a avertizat în luna iunie că nivelurile datoriilor se află într-un punct alarmant şi că “trebuie abordate imediat”, deşi este departe de a fi clar cum vor putea autorităţile să iasă din această situaţie dificilă.

Riscurile sunt înţelese clar în Beijing. Ziarul Cotidianul Poporului, deţinut de regimul comunist, a publicat la începutul acestui an un interviu de primă pagină cu o “persoană aflată într-o poziţie autoritară înaltă” care a avertizat că datoria “a crescut ca un copac în aer” şi ameninţă să împingă China într-o criză financiară sistemică.

Persoana misterioasă – posibil preşedintele Xi Jinping conform unelor speculaţii – a făcut apel la un asalt asupra aşa numitelor “companii zombie” (care ăşi plătesc angajaţii doar pentru a nu genera tulburări sociale, n.r) şi la încetarea stimulentelor reflexive pentru ca boom-ul economic să se menţină de fiecare dată când încetineşte creşterea economică. Articolul a precizat că nu se poate susţine la nesfârşit creştere economică artificial şi că a sosit momentul să se accepte faptul că ţara trebuie să îşi primească pedeapsa pentru greşelile trecutului.