Putin hotărât să stârpească...nazismul

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat, joi, că iniţiativa de a stabili o bază legală pentru a contracara "ideologia nazistă" vine într-un moment potrivit.

”Consider că iniţiativa de a defini o bază legală pentru contracararea valului de naţionalism şi glorificarea criminalilor nazişti apare într-un moment potrivit”, a declarat Putin, într-o întâlnire a Consiliului Prezidenţial pentru Relaţii Interetnice.

Cum la Kremlin totul se desfăşoară conform dorinţelor conducerii, cu greu se poate vorbi despre o coincidenţă între momentul, oportun sau nu al iniţiativei legislative, şi părerile lui Vladimir Putin.

Preşedintele rus a accentuat ideea că în unele ţări organizaţiile neo-naziste reapar şi chiar obţin teren în politică, fără să intre în detalii cu privire la ce ar putea să facă Rusia, exact, pentru a interveni în viaţa politică a altor ţări.

Conform lui Putin, intoleranţa etnică şi religioasă şi incitarea la violenţă se transformă în slogane ale grupurilor care se luptă pentru putere.

Pe 5 mai, Puţin a aprobat o lege care introduce pedeapsa de până la cinci ani de închisoare pentru reabilitarea nazismului. Legea nu stipulează nici un fel de pedepse pentru reabilitarea comunismului, care în Rusia şi în lume a făcut mult mai multe victime.

Pe de altă parte legea stipulează şi o amendă de maxim 300.000 de ruble (8.400 USD) sau până la un an de muncă ”patriotică” pentru desecrarea simbolurilor gloriei militare ruse. Nu este clar dacă între aceste simboluri sunt incluse şi secera şi ciocanul, sau alte simboluri comuniste, care se pot fi uşor luate drept militare deşi sunt politice - dat fiind că Armata Roşia a fost întotdeauna condusă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.

Datorită formulărilor vagi prezente în textul de lege este de asemenea neclar dacă prevederile legii se aplică doar pentru "nazism" şi pentru criticarea pogromurilor comise sub V.I. Lenin şi Iosif Stalin, care au condus Armata Sovietică o perioadă însemnată de timp, folosind-o deseori la crime în masă.

În prezent, parlamentul rus dezbate o lege prin care simbolurile organizaţiilor care au cooperat cu fasciştii, inclusiv simbolurile Mişcării Legionare, sunt asimilate simbolurilor naziste şi, ca urmare, trate ca atare.

Un preşedinte naţionalist

Numeroşi analişti atrag atenţia asupra faptului că imaginea de patriot şi naţionalist avansată de Putin odată cu venirea sa la conducerea Rusiei, inclusiv doctrina promovată puternic de acesta, nu este nimic altceva decât un neo-nazism mascat.

La începutul carierei sale, Vladimir Putin a câştigat o popularitate uriaşă într-un timp foarte scurt, după ce a trasat o linie politică extrem de dură împotrivă cecenilor, în urma unor tenebroase atentate care au zguduit Rusia în 1999. Atentatele - explozii ale unor blocuri de locuinţe, au fost puse pe seama teroriştilor ceceni, deşi nu a existat nicio dovadă a faptului că aceştia ar fi fost implicaţi în seria de atentate. În schimb au existat numeroase dovezi conform cărora seria de atentate a fost executată de agenţi ai FSB, din motive necunoscute. Afacerea a fost muşamalizată, Kremlinul începand cel de-al doilea război cu cecenii şi Vladimir Putin fiind propulsat la putere pe post de salvator al naţiunii şi luptător anti-terorist.

La ultimele alegeri prezidenţiale, Putin a marşat pe tema nostalgiei faţă de Uniunea Sovietică, pe care mulţi ruşi o consideră perioada de glorie economică şi militară, uitând că prosperitatea aparentă a URSS era bazată pe sclavia unor popoare din estul Europei, pe crimă politică sistematizată şi pe mecanisme economice care s-au dovedit extrem de neconcordante cu legile obiective ale economiei.

Un alt aspect implicat de iniţiativele legislative şi tendinţele ideologice actuale ale Kremlinului este faptul că plasează nazismul în opoziţie cu comunismul şi consideră implicit Rusia drept o victimă a nazismului, sau a celui de-al Doilea Război Mondial de care responsabil este făcută doar Germania.

Totuşi diferenţele între măcelărirea populaţiilor de către regimul hitlerist şi cele comuniste, sunt numai de nuanţă. Ambele sisteme s-au bazat pe ură, au perpetuat ura şi pogromurile. În timp ce în regimul nazist epurările se făceau pe criterii etnice, în cele comuniste ele se făceau pe criterii de clasă socială. În plus, comunismul a încercat să impună "proprietatea colectivă", care s-a dovedit în timp o aberaţie din punct de vedere economic.

Cât despre participarea la Cel de-al Doilea Război Mondial, Istoria este din nou falsificată. Rusia este considerată în mod fals o victimă a celui de-al Doilea Război Mondial. Iosif Stalin a început şi a susţinut complet marea beligeranţă. Chiar dacă varianta oficială susţine că Rusia şi-a “păstrat neutralitatea” până la 22 iunie 1941, când Hitler a ordonat invadarea Rusiei, adevărul istoric este, însă, diferit. Până la 22 iunie, Rusia lui Stalin a început un război cu Finlanda în noiembrie 1939 (pe care l-a pierdut 4 luni mai târziu) şi a anexat Ţările Baltice şi Basarabia şi Bucovina în iunie 1940, fiind parte activă în rapturile teritoriale, alături de Hitler, acţionând unul dintre factorii catalizatori ai Războiului, pactizând cu Germania, ocupând Polonia şi alte zone, cooperând în domeniul militar, politic, economic şi inclusiv în logistică lagărelor de concentrare şi a implementării metodelor de terorizare a populaţiilor pe care le controlau.