Autorităţile din Hong Kong blochează proteste Occupy. Beijingul în spatele abuzurilor

Într-o scenă rară de violenţă stradală, autorităţile din Hong Kong au împrăştiat sute de protestatari paşnici care au blocat o parte din districtul financiar al oraşului, miercuri, reflectând îngrijorările populaţiei cu privire la controlarea, de către Beijing, a micii enclave.

Poliţia a arestat 511 persoane care au organizat o manifestaţie paşnică, în timpul nopţii, pe o stradă care trece prin centrul oraşului. Incidentul a avut loc după un marş cu peste jumătate de milion de participanţi, care îşi cereau dreptul de a alege liderul politic al oraşului fără impuneri de la Beijing.

Protestatarii voiau să „ocupe” strada până la ora 8:00, chiar înaintea orelor de vârf, ca o repetiţie pentru o demonstraţie mai mare plănuită de grupul Occupy Central pentru a închide districtul financiar în cazul în care guvernul Hong Kong-ului nu implementează reformele democratice necesare.

Poliţia a intervenit la ora 3:00 dimineaţa şi a împrăştiat oamenii de pe Chater Road, care au ignorat avertismentele autorităţilor. Unul câte unul, manifestanţii, care se ţineau unul de celălalt, au fost îndepărtaţi cu forţa, de către sutele de ofiţeri de poliţie, şi purtaţi, mulţi prin aer, către dubele de poliţie.

Finalul problematic al protestului este ultimul semn că, după numai o treime din perioada de 50 de ani în care Hong Kong ar fi trebuit să beneficieze de conceptul "o ţară două sisteme" promis de Beijing la preluarea regiunii de la Marea Britanie, China nu intenţionează să-şi respecte partea din înţelegere.

Organizatorii spun că 510.000 de persoane – cea mai mare cifră din ultimele decenii – au participat la marşul de protest organizat marţi. 1 iulie este un eveniment anual ce marchează reîntoarcerea Hong Kong-ului la China în 1997. Un factor care sporeşte prezenţa pe străzi din acest an a fost eliberarea unui document guvernamental, de către guvernul chinez, care precizează că autonomia Hong Kong-ului este la latitudinea guvernului de la Beijing.

Documentul, emis la câteva zile înaintea referendumului informal organizat de Occupy Central, menit să întărească susţinerea pentru democraţie, a fost considerat o ameninţare mascată, amplificând temerile că Hong Kong-ul nu va obţine niciodată o guvernare democratică. Beijingul a anunţat unilateral că, începând din 2017, va permite oraşului să-şi aleagă liderul numai dacă Beijingul va aproba candidaţii.

„Putem crede că Hong Kong-ul are încă libertate. Totuşi, după ce Partidul Comunist Chinez a publicat documentul, s-a văzut că dacă nu luăm acţiuni şi nu răspundem presiunii, drepturile şi libertăţile existente vor fi eliminate rapid”, a declarat Joshua Wong, din grupul Scholarism, unul din cele două grupuri de studenţi care au organizat manifestaţia.

Studentul în vârstă de 17 ani, care a participat la o manifestare paralelă în faţa biroului liderului susţinut de Beijing, Leung Chun-ying, nu a fost arestat.

„Este un moment critic pentru Hong Kong”, a declarat analistul politic Ivan Choy al Universităţii chineze din Hong Kong. „În trecut, Beijingul a încercat să calmeze Hong Kong-ul cu promisiunea 'o ţară, două sisteme'”, însă documentul a intensificat îngrijorările, a declarat Choy.

„Sunt îngrijoraţi cu privire la pierderea libertăţilor de bază, a spiritului Legii şi chiar de pierderea drepturilor fundamentale”.

Scenele cu ofiţerii care se ocupau de protestatari au intensificat fricile că poliţia din Kong Kong, care spre deosebire de omologii din China continentală nu au în mod normal o relaţie violentă cu populaţia, încep să adopte o abordare dură sub influenţa Beijingului. Poliţia, fondată de Marea Britanie, se consideră corectă şi imparţială.

În timp ce unii participanţi au părăsit scena de bună voie, alţii au fost îndepărtaţi cu forţa. Cu toate acestea au existat incidente violente, cauzate de poliţie. Un caz în mod special a captat atenţia publicului. Un ofiţer de poliţie a prins un protestatar de gât, ţinându-l imobilizat.

Ofiţerii au intervenit deoarece organizatorii manifestaţiei paşnice nu aveau aprobarea necesară adunărilor mari. Printre cei arestaţi se aflau parlamentarii pro-democraţie Lee Cheuk-yan şi Albert Ho.

Poliţia a arestat protestatarii paşnici pentru participarea la manifestaţia ilegală, aceştia fiind pasibili de până la cinci ani de închisoare, şi pentru obstrucţia poliţiei, acuzaţie care aduce până la şase luni de închisoare. Dar într-un semn care arată că poliţia nu vrea să creeze probleme prea mari, 364 de persoane au fost eliberate numai cu o avertizare, iar 18 persoane au fost acuzate şi pot fi eliberate pe cauţiune. Totuşi, 129 de persoane sunt reţinute în continuare. Poliţia a spus de asemenea că trei bărbaţi, inclusiv o persoană de 68 de ani, au fost acuzaţi pentru posesia de arme, precum cuţite şi şurubelniţe, iar o femeie a fost arestată pentru atacarea unui poliţist.

Mulţi participanţi de la marşul de protest de marţi păreau să aibă o vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani, un semn că tinerii oraşului devin tot mai hotărâţi să-şi apere drepturile.

Cultura din Hong Kong nu poate fi unită prea uşor cu cea din China continentală, spune Gary Law, un tânăr de 19 ani care s-a alăturat marşului de marţi.

„În Hong Kong, ai un sistem de la britanici şi nu poţi să ceri deodată Hong Kong-ului să se schimbe şi să facă ce face China. Dacă faci asta, oamenii din Hong Kong nu vor supravieţui”, spune Law.

David Zweig, un profesor de ştiinţe sociale din cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Tehnologie din Hong Kong, spune că documentul emis de China a fost ultimul catalizator pentru deşteptarea spiritului civic al generaţiei tinere din Hong Kong.

„Generaţia mai tânără, oamenii până la 30 de ani, devin foarte activi”, a declarat acesta. „Sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor economic. Acei oameni cunosc cu adevărat viaţa sub China şi nu văd că lucrurile ar merge într-o direcţie pozitivă. Integrarea are loc şi asta îi îngrijorează”.

Zweig susţine că planurile pentru un program naţional obligatoriu în 2012 – denunţat de critici drept o încercare de spălare pe creier şi îndoctrinare a tinerilor oraşului cu naţionalism chinez – „au provocat cu adevărat studenţii”.

Chiar dacă planurile au fost amânate, fricile cu privire la „spălarea pe creier” s-au răspândit printre studenţi „iar de atunci rebeliunea a crescut”, a declarat Zweig.