Oamenii de ştiinţă susţin că ar fi descoperit cauza bolii Alzheimer

În cadrul studiilor epidemiologice, activităţile intelectuale, cum ar fi jocul de şah sau interacţiunea socială regulată, au fost asociate cu un risc redus de apariţie a bolii Alzheimer, deşi nu a fost găsită nicio relaţie de cauzalitate.
În cadrul studiilor epidemiologice, activităţile intelectuale, cum ar fi jocul de şah sau interacţiunea socială regulată, au fost asociate cu un risc redus de apariţie a bolii Alzheimer, deşi nu a fost găsită nicio relaţie de cauzalitate. (Foto: pexels.com)

Cercetătorii afirmă că este posibil să fi descoperit cauza la nivel molecular a bolii Alzheimer.

Oamenii de ştiinţă de la University of California-Riverside au declarat, în descoperiri recente, că o cheie pentru înţelegerea bolii Alzheimer ar putea avea legătură cu proteinele "tau", care probabil cauzează încurcăturile neurofibrilare care se găsesc în creierul pacienţilor cu Alzheimer. Anterior, cercetătorii au sugerat că plăcile amiloide, care sunt o acumulare de peptide amiloide, ar putea fi cauza.

Atât plăcile amiloide, cât şi încurcăturile neurofibrilare sunt indicatori critici pe care medicii îi caută atunci când încearcă să diagnosticheze boala Alzheimer.

În această fotografie de arhivă, o imagine a unui creier uman luată de un tomograf cu emisie de pozitroni, numit şi scanare PET, este văzută pe un ecran la Centrul spitalicesc regional şi universitar din Brest, în vestul Franţei, la 9 ianuarie 2019.
În această fotografie de arhivă, o imagine a unui creier uman luată de un tomograf cu emisie de pozitroni, numit şi scanare PET, este văzută pe un ecran la Centrul spitalicesc regional şi universitar din Brest, în vestul Franţei, la 9 ianuarie 2019. (Fred Tanneau/AFP/Getty Images/EET)

"Aproximativ 20% dintre oameni au plăci, dar nu prezintă semne de demenţă", a declarat Ryan Julian, profesor de chimie la UCR, într-un comunicat. "Acest lucru face să pară că nu plăcile în sine sunt cauza."

Cercetătorii s-au concentrat asupra diferitelor structuri pe care le poate fabrica o singură moleculă, cunoscute sub numele de izomeri.

"Un izomer este aceeaşi moleculă cu o orientare tridimensională diferită faţă de cea originală. Un exemplu obişnuit ar fi mâinile. Mâinile sunt izomeri una alteia, imagini în oglindă, dar nu copii exacte. Izomerii pot avea de fapt o mână dominantă", a spus Julian.

Echipa a scanat proteinele din eşantioanele de creier care au fost donate laboratorului lor, iar în creierele în care există o acumulare a proteinei tau, dar nu era diagnosticată boala Alzheimer, au descoperit că tau "normală" avea o formă cu mâini diferite faţă de cele ale persoanelor care aveau plăci sau încurcături şi care au fost diagnosticate cu Alzheimer. De asemenea, proteinele au supravieţuit mai mult decât se consideră normal, au spus cercetătorii.

Dacă o proteină rămâne prea mult timp - în general mai mult de 48 de ore - unii aminoacizi din proteine se transformă în izomerul "cu cealaltă mână", au observat ei.

"Dacă încercaţi să puneţi o mănuşă pentru mâna dreaptă, pe mâna stângă, nu funcţionează prea bine", a spus Julian. "Este o problemă similară în biologie; moleculele nu mai funcţionează aşa cum ar trebui după un timp, deoarece o mănuşă pentru mâna stângă se poate transforma de fapt într-o mănuşă pentru mâna dreaptă, care nu se potriveşte."

Corpul uman are un proces numit autofagie, au remarcat ei, care elimină proteinele folosite sau defecte din celule. Când oamenii îmbătrânesc, autofagia poate încetini, deşi nu este clar de ce, a spus Julian. Asta este ceea ce încearcă să afle echipa sa.

"Dacă o încetinire a autofagiei este cauza de bază, lucrurile care o sporesc ar trebui să aibă un efect benefic, opus", a spus el.