Oamenii ar putea fi capabili să îşi regenereze dinţii în doar patru ani

În timp ce oasele se pot regenera atunci când se fracturează, dinţii nu au acelaşi noroc, iar acest lucru face ca milioane de oameni din întreaga lume să sufere de o formă de edentaţie, adică lipsa dinţilor.

Acum, cercetătorii japonezi testează pe oameni un medicament promiţător care poate stimula regenerarea dinţilor.

Dacă studiul va avea succes, cercetătorii speră ca medicamentul să devină disponibil pentru toate formele de pierdere a dinţilor undeva în jurul anului 2030, informează Popular Mechanics.

Corpul uman adult conţine, în medie, 206 de oase – amestecuri solidificate de calciu, minerale şi colagen care constituie structura biologică ce ne permite să ne desfăşurăm activităţile zilnice. Deşi poate nu ne gândim prea des la ele, oasele sunt incredibil de rezistente. Iar dacă se fracturează, au această capacitate remarcabilă de a se regenera.

Dinţii, însă, nu sunt oase. Deşi sunt compuşi parţial din aceleaşi substanţe şi reprezintă cel mai dur material din corpul uman (datorită stratului protector de smalţ), le lipseşte capacitatea esenţială de a se vindeca şi de a se regenera. Dar s-ar putea ca acest lucru să nu fie întotdeauna valabil. Cercetătorii japonezi au făcut progrese în dezvoltarea unui medicament experimental care promite regenerarea dinţilor umani. Studiile clinice pe oameni au început în septembrie 2024.

„Vrem să facem ceva pentru a-i ajuta pe cei care suferă din cauza pierderii sau absenţei dinţilor. Deşi până acum nu a existat niciun tratament care să ofere o vindecare permanentă, simţim că aşteptările oamenilor privind regenerarea dinţilor sunt mari”, a declarat Katsu Takahashi, şeful departamentului de stomatologie al institutului de cercetare medicală de la Kitano Hospital din Osaka, pentru The Mainichi, în 2024.

Această descoperire vine în urma unor ani de cercetări dedicate unui anticorp specific, denumit gena asociată cu sensibilizarea uterină-1 (USAG-1), despre care s-a demonstrat că inhibă creşterea dinţilor la dihori şi şoareci. Încă din 2021, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Kyoto – care vor fi implicaţi şi în viitoarele studii clinice pe oameni – au descoperit un anticorp monoclonal (o tehnică utilizată de obicei în lupta împotriva cancerului) care a întrerupt interacţiunea dintre USAG-1 şi moleculele cunoscute sub numele de proteine morfogenetice osoase, sau BMP.

„Ştiam că suprimarea USAG-1 favorizează creşterea dinţilor. Ceea ce nu ştiam era dacă acest lucru va fi suficient. Dihorii sunt animale difiodonte, cu modele dentare similare oamenilor”, a declarat atunci Katsu Takahashi de la Universitatea Kyoto, coautor al studiului, într-un comunicat de presă.

Aşadar, acum oamenii de ştiinţă încearcă să afle cât de asemănătoare sunt aceste procese, deoarece oamenii participă la un studiu similar. Acest studiu se concentrează pe 30 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 30 şi 64 de ani, fiecare dintre ei având cel puţin un dinte lipsă.

Medicamentul va fi administrat intravenos pentru a-i demonstra eficienţa şi siguranţa şi, din fericire, în studiile anterioare pe animale nu au fost raportate efecte secundare.

Dacă totul merge bine, Kitano Hospital va administra tratamentul pacienţilor cu vârste între 2 şi 7 ani care au cel puţin patru dinţi lipsă, obiectivul final fiind disponibilitatea unui medicament pentru regenerarea dinţilor până în anul 2030. Deşi tratamentele sunt concentrate în prezent pe pacienţii cu deficit dentar congenital, Takahashi speră ca tratamentul să fie disponibil pentru oricine şi-a pierdut un dinte.