Expert: Cancerul ar putea fi o boală metabolică / Ce remediu se recomandă

Celule de cancer de prostată
Celule de cancer de prostată (screenshot Youtube)

"Cancerul nu este o boală genetică, ci o boală metabolică", a declarat pentru The Epoch Times Thomas N. Seyfried, un cunoscut cercetător în domeniul cancerului şi profesor de biologie la Boston College.

"Odată ce oamenii vor înţelege că cancerul este o boală metabolică, atunci veţi începe să vedeţi o reducere foarte mare a numărului deceselor şi o calitate îmbunătăţită a vieţii şi a ratei supravieţuirii", a adăugat el.

Cancerul s-a menţinut la un nivel ridicat de zeci de ani

Potrivit statisticilor Societăţii Americane de Cancer, deşi incidenţa cancerului în Statele Unite a scăzut încet de la începutul secolului XXI, dacă ne uităm la cifre pe o perioadă extinsă de timp, vom descoperi că incidenţa cancerului este de fapt în creştere, nu în scădere.

În 1975, aproximativ 400 din 100.000 de americani aveau cancer. Până în 2018, acest număr a crescut la aproximativ 445, o creştere de peste 10 %.

Mitocondrii defecte în celule canceroase
Mitocondrii defecte în celule canceroase (Health 1+1 / The Epoch Times)

Din perspectiva mortalităţii prin cancer, în ultimii aproape 100 de ani, numărul femeilor care au murit de cancer la 100.000 de americani a scăzut treptat, de la aproximativ 190 în 1930, la 130 în 2022, în timp ce numărul deceselor cauzate de cancer în rândul bărbaţilor la 100.000 de americani a crescut de la aproximativ 160 în 1930, la 180 în 2022.

În 2022, în Statele Unite se estimează să apară aproape 2.000.000 de cazuri noi de cancer şi, de asemenea, ca peste 500.000 de persoane să moară din această cauză. Acest lucru înseamnă că în fiecare zi, în medie, 5.000 de americani sunt diagnosticaţi cu cancer, iar peste 1.600 de persoane mor din această cauză.

Cancerul ar putea să nu fie o boală genetică

"De ce mor atât de mulţi oameni din cauza cancerului? Pentru că teoria este greşită. Teoria care stă la baza cancerului este incorectă", afirmă Seyfried.

Cancerul este încă etichetat, în general, o boală genetică. Manualele de medicină folosesc teoria mutaţiilor somatice pentru explicarea cauzei cancerului. Potrivit acestor manuale, cancerul este cauzat de mutaţii în protooncogene sau în gene supresoare de tumori(GST), iar celulele mutante se înmulţesc apoi la nesfârşit şi formează tumori maligne. Cu toate acestea, Seyfried a menţionat o serie de fapte în acest interviu şi în cercetările sale publicate care nu sunt în concordanţă cu teoria de mai sus:

Unele tipuri de cancer nu prezintă mutaţii genetice şi cromozomiale.

1. Unii agenţi cancerigeni nu provoacă mutaţii genetice.

2. Carcinogeneza apare şi în celulele normale, dar unele nu se dezvoltă mai departe în celule canceroase.

3. Rezultatul studierii cancerului ca fiind o tulburare genetică este dezvoltarea tratamentului personalizat sau a medicinei de precizie (personalizată), dar există efecte în afara ţintei ale unor medicamente personalizate pentru cancer.

4. Oamenii din antichitate de acum mii de ani rareori aveau cancer, la fel şi populaţia indigenă care trăia în mediul natural.

Seyfried a efectuat, de asemenea, experimente privind transplantul nuclear şi citoplasmatic, oferind dovezi în sprijinul posibilităţii ca în cazul cancerului să nu fie vorba de o tulburare genetică.

În condiţii obişnuite, celulele normale se dezvoltă ca celule normale cu creştere controlată (cazul 1, din figura de mai jos), în timp ce celulele canceroase se dezvoltă în celule canceroase cu creştere necontrolată (cazul 2).

Genele sunt stocate în nucleu. Atunci când nucleul unei celule canceroase a fost implantat într-o citoplasmă care conţinea mitocondrii normale, celula s-a dezvoltat totuşi într-o celulă normală (cazul 3). Conform teoriei mutaţiilor somatice, o celulă cu un nucleu de celulă canceroasă ar fi trebuit să se dezvolte într-o celulă canceroasă.

Cu toate acestea, atunci când cercetătorii au implantat un nucleu normal într-o citoplasmă canceroasă cu mitocondrii anormale, au constatat că aceasta s-a dezvoltat totuşi într-o celulă canceroasă (cazul 4).

Rata îmbolnăvirilor de cancer în SUA rămân mari
Rata îmbolnăvirilor de cancer în SUA rămân mari (Health 1+1 / The Epoch Times)

În plus, studiile asupra gliomului, melanomului şi celulelor canceroase de sân metastatice au constatat că funcţia mitocondrială normală inhibă creşterea celulară nereglementată, indiferent de câte anomalii genetice sau cromozomiale pot fi prezente în nucleul celulei tumorale. Seyfried a declarat că toate acestea dovedesc că mutaţia celulară nu este cauza principală a cancerului şi că acesta este, de fapt, o tulburare metabolică.

Cea mai mare diferenţă între celulele normale şi cele canceroase

Teoria conform căreia cancerul este o tulburare metabolică a fost sesizată pentru prima dată în urmă cu aproximativ 100 de ani de cunoscutul om de ştiinţă german Otto Warburg.

Celulele normale descompun glucoza prin respiraţie aerobă, dar Warburg a observat că celulele canceroase sunt diferite. Celulele canceroase obţin energie prin fermentaţie, chiar şi într-un mediu aerob. Astfel, a propus Warburg, insuficienţa respiraţiei aerobe este la originea cancerului.

Cercetările lui Seyfried se referă la o altă cale metabolică în celulele canceroase pe care Warburg nu a observat-o: celulele canceroase obţin, de asemenea, multă energie din fermentarea unui aminoacid numit glutamină, ceea ce a actualizat teoria lui Warburg.

Adevărul, a spus Seyfried, este că "ele [celulele canceroase] nu pot respira... nu pot obţine energie prin oxigen, pot obţine energie doar din fermentaţie". Toate cancerele pot supravieţui fără oxigen, dar "nu pot trăi fără zahăr, glucoză şi aminoacidul glutamină".

Respiraţia aerobă celulară are loc în principal în mitocondrii. Mitocondriile, care sunt responsabile de respiraţie, sunt deteriorate şi goale în toate tipurile majore de cancer. Cristele, structurile încreţite şi ondulate din structura mitocondrială, sunt dezordonate şi defecte. Anomalia structurii mitocondriale va schimba funcţia mitocondriilor, ducând la incapacitatea celulelor de a obţine energie prin metabolismul oxidativ. Acest lucru modifică metabolismul celulei care se bazează în principal pe oxidare, la fermentaţie.

Seyfried a explicat în continuare că diferitele anomalii din celulele canceroase sunt cauzate de pierderea funcţiei normale a mitocondriilor celulare din diverse motive (inclusiv agenţi cancerigeni, radiaţii, poluare, inflamaţii, vârstă, virusuri etc.). Un număr mare de specii reactive de oxigen (ROS) vor fi produse atunci când mitocondriile sunt deteriorate, atacând şi distrugând în continuare nucleul.

"Mutaţiile pe care le observăm în cazul cancerului vin ca urmare a daunelor provocate de speciile reactive de oxigen. Mutaţiile sunt un efect, nu sunt cauza cancerului", a declarat Seyfried.

Celule canceroase
Celule canceroase (Health 1+1 / The Epoch Times)

Mai mult, Seyfried a vorbit şi despre un fenomen, şi anume: nenumărate variante de cancer au în comun un proces metastatic consistent. Mai întâi, celulele individuale devin canceroase şi formează tumori; celulele tumorale se răspândesc apoi prin vasele de sânge şi sistemul circulator către alte părţi ale corpului, formând noi tumori.

De ce toate cancerele au acelaşi proces metastatic? Cum se leagă acest lucru de teoria potrivit căreia cancerul este o tulburare metabolică?

Seyfried a spus că teoria metabolică mitocondrială explică mai bine metastazele cancerului decât teoria mutaţiilor somatice. După ce macrofagele înghit şi fuzionează cu celulele precanceroase defecte, mitocondriile care funcţionează normal sunt înlocuite treptat cu mitocondrii disfuncţionale din cauza inflamaţiei. În calitate de celule imunitare, macrofagele au capacitatea de a se deplasa în tot corpul. Ca urmare, aceste celule canceroase, care sunt fuziuni de celule precanceroase şi macrofage, se răspândesc în tot corpul.

Terapia cu "impulsuri împotriva stresului": Reglaţi metabolismul celulelor canceroase pentru a îmbunătăţi starea de sănătate

Seyfried consideră că sistemul actual de tratament al cancerului este "defect". El a spus că odată ce oamenii vor înţelege teoria metabolică a cancerului, tratamente precum chimioterapia şi radioterapia vor fi înlocuite de noi tratamente.

Pe baza acestei teorii, Seyfried şi echipa sa au dezvoltat "terapia impulsului împotriva stresului", care este o combinaţie de tratament format din dieta ketogenică, medicamente cu inhibitori de glutaminază şi gestionarea stresului.

Dieta ketogenică este adoptată deoarece celulele canceroase au mitocondrii deteriorate şi un metabolism deficitar, astfel încât acestea se pot baza doar pe zaharuri fermentate şi glutamină pentru energie. Celulele canceroase nu pot obţine energie deoarece corpii cetonici nu pot fi fermentaţi. În ceea ce priveşte celulele cu funcţie metabolică normală, acestea pot obţine energie prin metabolizarea corpilor cetonici.

Scopul unei diete ketogenice combinate cu medicamente de bază este de a controla raportul dintre glucoză şi corpii cetonici din sânge la un interval optim, inhibând în acelaşi timp capacitatea celulelor canceroase de a dobândi glutamină. În acest fel, putem "înfometa" celulele canceroase din punct de vedere metabolic, obţinând astfel acelaşi efect ca şi tratamentele împotriva cancerului.

Un aspect important al "terapiei cu impulsuri împotriva stresului" este controlul stresului şi gestionarea emoţiilor. Seyfried a subliniat în interviu că stresul mental al oamenilor are o relaţie directă cu dezvoltarea cancerului. Atunci când pacienţii sunt diagnosticaţi cu cancer, aceştia experimentează o panică extremă şi nu se pot odihni sau mânca în linişte. Stresul excesiv poate creşte nivelul de zahăr din sânge, ceea ce poate hrăni celulele canceroase în creştere rapidă. Ca urmare, cancerul nu poate fi controlat. Reducând emoţiiile şi starea de stres ale pacientului şi familiei sale se poate stabiliza şi mai mult starea psihologică şi fizică a pacientului.

Au existat multe cazuri de succes în ceea ce priveşte controlul cancerului prin gestionarea metabolismului. Mai mult, mulţi pacienţi folosesc această metodă atunci când tratamentele tradiţionale împotriva cancerului, cum ar fi chimioterapia şi radioterapia, sunt ineficiente sau când cancerul s-a extins.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani a prezentat simptome în februarie 2016 şi a fost diagnosticat ulterior cu glioblastom multiform (cea mai frecventă şi malignă formă de cancer primar al creierului la adulţi). După 20 de luni de tratament cu dietă ketogenică şi după finalizarea chimioterapiei şi radioterapiei, tumora pacientului a scăzut cu aproximativ 1,5 cm în diametru. El părea să fie într-o stare de sănătate bună, fără deficienţe clinice sau neurologice aparente.

Un alt bărbat în vârstă de 54 de ani a fost diagnosticat cu cancer pulmonar; celulele canceroase făcuseră metastaze şi i-au fost găsite tumori în creier. Radioterapia şi chimioterapia nu au avut niciun efect, aşa că pacientul a optat pentru o dietă ketogenică. Doi ani mai târziu, tumorile din creierul şi plămânii săi s-au micşorat; după nouă ani de tratament, tumorile de cancer la creier şi la plămâni au rămas stabile ca dimensiune.

O femeie de 45 de ani din Ohio a fost diagnosticată cu cancer la sân, la sfârşitul anului 2016. În august 2018, cancerul se răspândise şi a dezvoltat tumori în creier, plămâni, mediastin, ficat, abdomen şi oase. Medicul ei se aştepta ca ea să mai aibă mai puţin de o lună de trăit. Pacienta a început să facă terapie cu impulsuri împotriva stresului în noiembrie 2018. În aprilie 2019, raportul de scanare a indicat că tratamentul a fost eficient. Conform studiului publicat, ultima ei verificare a fost în martie 2021, iar rezultatele au arătat o stare stabilă, fără recidivă.

Într-un studiu publicat în revista Clinical Nutrition, 80 de pacienţi cu cancer la sân local avansat şi metastatic au fost repartizaţi aleatoriu la o dietă ketogenică sau la un grup de control pentru un test de tratament de 12 săptămâni. Pacientele din grupul cu dietă ketogenică au avut niveluri mai scăzute de insulină plasmatică, iar tumorile lor s-au micşorat.

Două lucrări publicate recent în Nature - Prostate Cancer şi Prostatic Disease ['Cancerul de prostată' şi 'Boala de prostată' - n.n.] descriu beneficiile terapeutice ale unei diete cu conţinut scăzut de carbohidraţi şi ale unei diete care imită postul pentru pacienţii cu cancer de prostată. O dietă ketogenică care necesită post şi are un conţinut scăzut de carbohidraţi poate scădea nivelul zahărului din sânge şi poate controla creşterea tumorilor. Aceste constatări susţin ipoteza că un nivel ridicat de corpuri cetonice este asociat cu o creştere tumorală redusă.

Exerciţiile fizice, postul şi evitarea dietelor bogate în carbohidraţi pot ţine cancerul la distanţă

În ceea ce priveşte modul în care o persoană obişnuită poate menţine un metabolism sănătos şi poate preveni cancerul, Seyfried a spus că menţinând mitocondriile din celulele sănătoase oamenii sunt mai puţin predispuşi să facă cancer. El a spus că acest lucru poate fi realizat printr-o anumită perioadă de post (consumând doar apă), o dietă săracă în carbohidraţi şi exerciţii fizice.

De asemenea, el a subliniat faptul că alimentele bogate în carbohidraţi şi alimentele nenutritive, cum ar fi junk food, pot cauza cancer şi a sfătuit evitarea acestor alimente nesănătoase. Nu este vorba doar de cancer, boli precum Alzheimer, diabetul de tip 2 şi obezitatea, printre altele, sunt toate legate de dieta occidentală.

"De îndată ce dieta occidentală este folosită de populaţie, apare cancerul... şi diabetul şi alte lucruri de genul acesta", a afirmat el.

"Concluzia este să nu mâncaţi nimic şi veţi deveni foarte sănătoşi. Beţi doar apă", a adăugat Seyfried glumind.