Cancerul ar putea fi evitat prin tratarea inflamaţiei. Sfaturi simple de prevenire

Adesea numită „ucigaşul tăcut”, inflamaţia cronică nu reprezintă doar un factor de risc pentru numeroase boli, ci favorizează şi creşterea tumorilor, carcinogeneza, precum şi evoluţia şi propagarea cancerului. În prezent, cercetarea medicală consideră că lupta împotriva inflamaţiei şi întărirea sistemului imunitar necesită în primul rând o alimentaţie echilibrată şi o temperatură bună a organismului.

Inflamaţia reprezintă o reacţie fiziologică normală declanşată de sistemul imunitar în cazul unei leziuni, permiţând celulelor să refacă ţesuturile deteriorate. Ea poate însă persista şi deveni cronică. Pe termen lung, această inflamaţie cronică afectează ADN-ul celulelor şi perturbă mecanismele de creştere şi diviziunea celulară, ducând la formarea de tumori şi la dezvoltarea cancerului.

Un studiu publicat în 2019 în revista Immunity evidenţiază mai multe forme de inflamaţie cronică asociate cu apariţia cancerului, în special bolile inflamatorii intestinale, hepatita cronică, gastrita asociată cu Helicobacter pylori şi inflamaţia vezicii urinare cauzată de viermi paraziţi. Aceste patologii cresc, respectiv, riscul de cancer colorectal, hepatic, gastric şi vezical. În plus, inflamaţia cronică legată de obezitate, hiperglicemie şi acumularea excesivă de lipide creşte riscul multor tipuri de cancer, printre care cele de pancreas, colon şi sân.

Potrivit unui studiu publicat în revista Cell, până la 20% din cazurile de cancer sunt asociate cu inflamaţia cronică, 30% cu fumatul şi expunerea la poluanţi — precum azbestul — şi 35% cu factori alimentari.

Combaterea inflamaţiei pentru prevenirea cancerului

Nu există o metodă infailibilă de prevenire a inflamaţiei cronice. Însă American Cancer Society subliniază că persoanele care adoptă o alimentaţie sănătoasă, un stil de viaţă echilibrat, îşi limitează consumul de alcool şi evită fumatul îşi reduc riscul de cancer cu 10-20%.

Alimentele de origine vegetală constituie principala sursă de nutrienţi cu proprietăţi antiinflamatorii. Bogate în antioxidanţi şi fibre, acestea contribuie la reducerea riscului de cancer. Numeroase studii arată că un aport ridicat de acizi graşi omega-3, în special acidul eicosapentaenoic (EPA) şi acidul docosahexaenoic (DHA), reduce incidenţa bolilor cronice legate de inflamaţie. Pe lângă efectele lor antioxidante şi antiinflamatorii, aceşti acizi graşi participă la reglarea homeostaziei trombocitare, reducând astfel riscul de tromboză. Omega-3 se găseşte în special în nuci, seminţe de dovleac, somon, scoici, ulei de in, ulei de măsline, broccoli şi conopidă.

Asociaţia Americană a Inimii recomandă consumul a două porţii de peşte pe săptămână, în special peşte gras, o porţie corespunzând la aproximativ 85 de grame gătite, adică aproape trei sferturi de cană de peşte sfărâmat. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară recomandă, la rândul său, un aport zilnic de 250 până la 500 de miligrame de omega-3.

Abordările terapeutice bazate pe polifenolii alimentari suscită un interes crescând în tratamentul bolilor inflamatorii cronice, datorită eficacităţii şi toxicităţii reduse a acestora. Aceşti compuşi fenolici sunt prezenţi în cereale, fructe, legume, precum şi în băuturi precum ceaiul, cafeaua şi vinul roşu. Porumbul, ceapa, roşiile, leguminoasele, merele, fructele de pădure, strugurii, căpşunile, portocalele roşii, rodia, usturoiul şi seminţele de coriandru conţin toate antioxidanţi naturali şi fibre. Resveratrolul, prezent în special în vinul roşu, contribuie la reducerea markerilor inflamaţiei.

Întărirea naturală a sistemului imunitar

Profesorul emerit Toru Abo, specialist în imunologie la Universitatea din Niigata, subliniază că celulele canceroase prosperă în medii caracterizate de temperatură scăzută, nivel redus de oxigen şi sânge acid, condiţii favorabile dezvoltării lor în mediu hipoxic. O temperatură corporală scăzută tinde, de asemenea, să slăbească apărarea imunitară.

Nina Ishihara, directoare adjunctă a clinicii Ishihara, explică într-o emisiune televizată că o scădere cu 1 °C a temperaturii corporale duce la o scădere de aproximativ 30% a eficienţei sistemului imunitar. Aproape 40% din căldura corporală este produsă de muşchi, dintre care aproximativ 70% se află în jumătatea inferioară a corpului. Când temperatura corpului scade la aproximativ 35,8 °C, există mai multe măsuri care permit creşterea acesteia:

– Exerciţii fizice: exerciţiile care solicită picioarele se dovedesc a fi deosebit de eficiente. De exemplu, este posibil să efectuaţi zilnic 30 de ridicări de picioare, 30 de ridicări pe vârfuri şi 30 de genuflexiuni. După o săptămână de practică regulată, temperatura corporală poate creşte cu 0,5 °C, şi cu aproximativ 1 °C într-o lună.

– Baie caldă: o baie caldă constituie, de asemenea, un mijloc eficient de a creşte temperatura corporală. Se recomandă scufundarea într-o apă la 40 °C timp de 10-15 minute. Dacă temperatura apei ajunge la 42 °C, sunt suficiente cinci-şase minute.

În cele din urmă, adoptarea unei atitudini optimiste faţă de viaţă se dovedeşte la fel de esenţială.

Profesoara Yumi Ishihara, medic la Universitatea din Nagasaki şi directoare a clinicii Ishihara, ilustrează acest punct printr-un exemplu. În timp ce lucra la spitalul universitar al Royal College din Londra, ea a chestionat 69 de paciente cu cancer de sân cu privire la starea lor de spirit. Aproximativ jumătate considerau că totul era pierdut sau că soarta lor depindea exclusiv de medici, în timp ce cealaltă jumătate credea că situaţia se putea schimba. Acestea din urmă consumau suc de morcovi şi suplimente alimentare, practicau meditaţia şi făceau exerciţii fizice. Cinci ani mai târziu, studiul a arătat că 80% dintre pacientele din primul grup decedaseră, faţă de doar 10% dintre cele care încercaseră în mod activ să se recupereze.

Sursa: Epoch Times Franţa