Monica Macovei: la 24 de ani de la Mineriadă, vinovaţii şi complicii lor politici sunt liberi

"După 24 de ani de la Mineriada 13-15 iunie din Bucureşti, cei care au bătut şi arestat ilegal oameni au rămas, în marea lor majoritate, nepedepsiţi. Au fost şi oameni ucişi, dar criminalii şi complicii lor politici sunt liberi", reaminteşte europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, într-o postare pe blogul personal, cerând Parchetului General să finalizeze anchetele în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Fostul ministru al justiţiei atrage atenţia, prin declaraţia sa, că autorităţile nu au respectat decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), decizie prin care România a fost condamnată pentru faptul că procurorii din Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare nu i-au anchetat şi trimis în judecată pe cei vinovaţi de crimele din timpul Mineriadei 13-15 iunie 1990.

"Prin hotărârea din 13 noiembrie 2012, CEDO a condamnat România pentru încălcarea dreptului la viaţă şi încălcarea dreptului la un proces echitabil. CEDO a constatat şi decis că autorităţile române, respectiv organele de anchetă penală, nu au făcut cercetări reale şi rapide care să conducă la condamnarea vinovaţilor. Pentru că nu pot exista crime comise cu violenţă fără să existe vinovaţi, respectarea unei hotărâri CEDO înseamnă să faci ce ţi s-a imputat că nu ai făcut, iar în acest caz asta înseamnă finalizarea anchetei şi trimiterea în judecată a celor acuzaţi" scrie Monica Macovei, arătând că, la un an şi jumătate de la decizia CEDO, România se regăseşte în exact aceeaşi situaţie pentru care a fost sancţionată, cu alte cuvinte Parchetul General nu a finalizat anchetele în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în pofida faptului că miza soluţionării acestui dosar, pentru societatea românească, este capitală. Conform bunului simţ şi forului european, victimele Mineriadei au dreptul să ştie ce s-a întâmplat şi au dreptul, eventual, la reparaţii.

Statul român nu şi-a îndeplinit obligaţiile, acuză Monica Macovei, deşi aceste obligaţii erau clare, fiind menţionate în decizia CEDO. Fostul ministru al justiţiei mai constată că lacunele cercetărilor întreprinse au fost constatate de înseşi autorităţile naţionale, o rezoluţie din 16 septembrie 1998 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie precizând că, până la momentul respectiv, cercetarea nu a permis stabilirea identităţii persoanelor care puseseră efectiv în aplicare decizia executivului de a face apel la ajutorul civililor pentru a restabili ordinea la Bucureşti.

"Această lacună a cercetării se datora „faptului că nu fusese audiată niciuna din persoanele care exercitaseră funcţii cu responsabilităţi la momentul faptelor”, în special Preşedintele României în exerciţiu la acea vreme, Prim-ministrul şi adjunctul acestuia, ministrul de Interne, şeful poliţiei, şeful SRI şi ministrul Apărării”, scrie Monica Macovei.

În consecinţă, Monica Macovei îi solicită Procurorului General Tiberiu Niţu să respecte decizia CEDO, şi să finalizeze "credibil şi rapid anchetarea crimelor din timpul Mineriadei 13-15 iunie 1990".

Redăm în continuare câteva fragemente din postarea Monicăi Macovei despre evenimentele din 13-15 iunie şi despre acţiunile sale ulterioare legate de aceste evenimente, în calitate de procuror, despre cum au fost arestaţi abuziv tocmai protestatarii etc. Declaraţia integrală şi documentele puse de Monica Macovei la dispoziţia cititorilor pot fi accesate pe blogul fostului ministru, la adresa http://www.monica-macovei.ro/blog/2014/06/18/mineriada-13-15-iunie-1990-solicit-respectarea-deciziei-cedo-prin-care-românia-a-fost-condamnata-pentru-ca-procurori-din-parchetul-general-secţia-parchetelor-militare-nu-i-au-anchetat/

"I. 13 iunie1990

Pe 13 iunie dimineaţa, în drum spre birou, am trecut prin Piaţa Universităţii, care de 52 zile era liberă de comunism. Însă, pe 13 iunie 1990, Piaţa nu mai era nici a Universităţii, şi nici liberă. Era ocupată de miliţieni şi de alţii, încă nu ştim de cine şi ce grade aveau. Mulţi dintre demonstranţi fuseseră reţinuţi şi duşi pe la diverse secţii de miliţie din Bucureşti, inclusiv din sectorul 1, iar apoi, unii au fost duşi la Unitatea Militară din Măgurele. S-a cerut arestarea lor, şi spun “s-a cerut” pentru că nu ştiu cine a cerut ca demonstranţii să fie arestaţi. Şi din acest motiv trebuie finalizată ancheta, ca să ştim cu toţii cine a dat aceste ordine ilegale. Eu am refuzat să emit vreun mandat de arestare, dar alţi procurori au dispus arestarea unora dintre demonstranţi.

II. Mai 1991

Între timp am ajuns procuror şef Birou la Procuratura Municipiului Bucureşti, iar o parte din procurorii care arestaseră ilegal în iunie 1990 lucrau în Biroul condus de mine. Aceştia erau ocupaţi să închidă dosarele în care arestaseră oameni nevinovaţi în iunie 1990 şi să aplice amenzi administrative celor închişi între o lună şi mai multe luni pentru «fapte grave». De fapt, cred că voiau să evite răspunderea penală sau disciplinară pentru arestările ilegale – în opinia mea – din iunie 1990, şi atunci procurorii respectivi le aplicau foştilor arestaţi sancţiuni administrative, ca şi cum ar fi fost vinovaţi de ceva.

Le trebuia însă avizul meu. Nu l-am dat şi am oprit multe din aceste dosare cu amenzi administrative, le-am infirmat şi am dat alte soluţii, de «scoatere de sub urmărire penală» fără nicio sancţiune administrativă, pentru că aceşti oameni erau nevinovaţi. Judecând drept, vinovaţi erau cei care îi arestaseră. La finalul acestui text, voi da câteva exemple de ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală pe care le-am dat în mai 1991, pentru a ne aminti ce s-a întâmplat cu adevărat în acele vremuri.

III. Martie-Iunie 1992.

După un an, am analizat, din proprie iniţiativă, legalitatea măsurilor de arestare preventivă în dosarele finalizate în 1991. Deci şi în dosarele Mineriadei 13-15 iunie 1990.

Accesul meu la aceste dosare fusese între timp limitat, Secretariatul nu îmi mai dădea din arhivă dosare privind mineriada din iunie 1990, aşa încât nu am putut verifica decât o parte dintre ele. Concluzia mea a fost că pentru 59 de persoane măsura arestării preventive a fost nelegală, iar alte zeci de persoane au fost reţinute fără niciun mandat între 3 şi 8 zile.

De aceea, am solicitat Direcţiei Procuraturilor Militare, de care atunci răspundea generalul Mugurel Florescu, cercetarea persoanelor care au dispus în iunie 1990 reţinerea între 3 şi 8 zile, fără acte, a unora dintre manifestanţii din Piaţa Universităţii, aceasta fiind, în opinia mea, infracţiunea de «lipsire ilegală de libertate».

La fel, şi pentru procurorii care au arestat persoane fără a avea probe de comitere a unor infracţiuni, am arătat într-o Informare, din 18 iunie 1992, că 59 de persoane au fost arestate ilegal şi că aceste arestări erau imputabile procurorilor respectivi. Procurorii care au dispus arestarea în cele 59 de cazuri au fost:

1. Alexandru Ţuculeanu

2. Dinu-Emil Dumitru

3. Buneci Petre

4. Popescu Cornel

5. Leanca Valentin

6. Ghibănescu Horia

7. Păun Ovidius

Am cerut trimiterea acestei Informări la Procuratura Generală – Direcţia I, pentru a fi analizate cauzele care au determinat această eroare judiciară colectivă şi să se ia măsuri. Nu am primit niciodată vreun răspuns şi nu s-a întâmplat nimic cu autorii arestărilor ilegale şi a lipsirii ilegale de libertate. Sunt sigură că au fost mai mult de 59 de persoane reţinute sau arestate ilegal, atât am putut eu să dovedesc atunci.

Acum, în iunie 2014, orice altă dovadă şi acţiune stau în pixul şi voinţa lui Tiberiu Niţu, de o vreme procuror general şi, înainte de asta, cel care a supravegheat activitatea parchetelor militare. De aceea, solicit finalizarea anchetelor în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

********

"Am scris aceste rânduri şi am decis să public câteva documente ca un omagiu adus celor care s-au dus zi de zi şi seară de seară în Piaţă şi au crezut în schimbare şi în scoaterea României de sub comunism. Şi ca un semn de recunoştinţă pentru cei care au fost reţinuţi, arestaţi ilegal, torturaţi şi bătuţi. Pentru noi toţi. Eu cred că adevărul şi dreptatea înving. Cu sacrificii, dar înving" concluzionează Monica Macovei.