EXCLUSIV. Teodor Mărieş despre implicarea lui Stănculescu: cineva trebuie să răspundă de acţiunile armatei la Revoluţie

Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie
Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie (Epoch Times România)

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, a fost invitat de reporterii Epoch Times să comenteze faptul că fostul general Victor Atanasie Stănculescu a cerut, luni, la Judecătoria Sectorului 4, să fie eliberat condiţionat. Acesta a ispăşit o treime din pedeapsa primită pentru ordinele transmise la Timişoara în 17 decembrie 1989, aşa că în cazul lui este posibil să se aplice prevederile legale mai favorabile conform noilor coduri penale.

Întrebare: Cum comentaţi cererea făcută de Victor Stănculescu la Judecătoria sectorului 4 pentru a fi eliberat condiţionat?

Teodor Mărieş: Din punct de vedere juridic, deoarece Victor Stănculescu a ispăşit o treime din pedeapsă - adică 5 ani din cei 15 - are dreptul să ceară punerea în libertate, iar judecătorii vor decide dacă îl pun în libertate sau nu.

Întrebare: Ce rol a avut generalul Victor Stănculescu în reprimarea Revoluţiei?

Teodor Mărieş: Victor Stănculescu a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru ordinele pe care le-a dat la Timişoara în 17 decembrie. În perioada 22-25 decembrie el s-a erijat în ministrul apărării. Aproape că nu se putea desluşi care dintre cei doi era perceput ca minstru, Nicolae Militaru, care a venit de la pensie, sau Victor Stănculescu, care venea din armată, şi s-a văzut ca armata executa ordinele lui, inclusiv la Timişoara. Totodată, generalul Victor Stănculescu a fost pus sub urmărire şi în Dosarul Revoluţiei, dosarul 21 decembrie.

Întrebare: Care este situaţia Dosarului Revoluţiei din 21 decembrie?

Teodor Mărieş: Acest dosar se află la secţia parchetelor militare după intrarea în vigoare a noului cod. Din păcate, legiuitorul nu a ţinut seama de hotărârea Curţii Constituţionale a României (CCR) din 2007, care a decis ca dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili trebuie instrumentate şi judecate de instanţe civile. Legiuitorul a introdus în noul Cod de procedură penală că dosarele în care sunt implicaţi militari trebuie instrumentate de parchetele militare, aşa că acest dosar a fost returnat de la secţia civilă din nou la secţia militară.

Acest lucru nu face decât să tergiverseze finalizarea dosarului, ceea ce nu este bine, întrucât dosarul se află sub monitorizarea instituţiilor europene în urma deciziilor CEDO pronunţate în favoarea Asociaţiei 21 Decembrie şi a părţilor vătămate în perioada revoluţiei.

În aceste condiţii, a rămas ca noi să facem o adresă către secţia parchetelor militare care să-şi precizeze poziţa ţinând cont de hotărârea CCR, pentru că deciziile CCR sunt aplicabile şi ca atare legiuitorul trebuia să ţină seama de acea decizie din 2007.

Un alt răspuns pe care îl aşteptăm este din partea Avocatului Poporului, căruia i-am solicitat, ca la rândul lui să facă demersuri pe lângă CCR pentru a clarifica acest aspect, dacă mai este cazul.

Deci acestea sunt demersurile pe care le-am făcut în ultima lună: una către secţia parchetelor militare şi una către avocatul poporului. În funcţie de răspunsurile pe care le vom primi, avocaţii vor stabili demersurile următoare.

Rămâne să clarificăm această chestiune, pentru că aşa cum CCR a clarificat în decembrie 2012 că nu se prescriu crimele din perioada comunistă, revoluţie şi mineriadă, ar trebui ca CCR să stabilească şi unde vor fi instrumentate aceste dosare, pentru ca aceste dosare se tergiversează, iar monitorizarea instituţiilor europene vor atrage sigur la un moment dat şi măsuri împotriva justiţiei din România.

În ce priveşte dosarul în care sunt cercetaţi civili şi militari ca urmare a actelor represive de la Revoluţie, eu sunt convins că Stănculescu a fost pus pe drept sub urmărire şi din această instrumentare nu cred că va rezulta că Victor Stănculescu după 22 decembrie a dat ordine care să favorizeze revoluţionarii.

Afirm acest lucru deoarece începând cu 17 decembrie armata s-a aflat sub ordinul de luptă “Radu cel Frumos”, ordin care a rămas valabil încă mult timp. Şi aici vă las pe dv. să-l întrebaţi pe generalul Victor Stănculescu când a ridicat armata ordinul de luptă. Armatei i s-au subordonat şi celelalte deţinătoare de armament şi mă refer la gărzile patriotice, trupele de securitate, miliţia. După 22 decembrie toate acestea s-au subordonat armatei.

Concluzia este că dacă armata a coordonat întreaga activitate după 22 decembrie, a transmis ordinele, ordine care au fost executate, aşa cum rezultă din jurnalele de luptă, rezultatele fiind catastrofale - peste 1000 de morţi şi câteva mii de răniţi -, pentru aceşti oameni cineva trebuie să răspundă. Iar unul care este responsabil este Victor Stănculescu.

Întrebare: Ce opinie aveţi în legătură cu militarii care au certificate de revoluţionar?

Teodor Mărieş: Cât priveşte acordarea certificatelor de revoluţionari unor militari, noi întotdeauna am fost împotriva acestui lucru, pentru că întreaga armata s-a aflat sub ordinul de luptă “Radu cel Frumos”. Ca atare, ei nu au fost în 17, 21, 22 sau 25 decembrie împotriva lui Ceauşescu, deci niciodată de partea revoluţiei. Nu pot fi consideraţi revoluţionari. Dacă ei ar fi făcut fapte deosebite ei meritau recompense, grade, meritau salariu, pentru că sunt convins că Victor Stănculescu şi ceilalţi şi-au primit salariul pentru ziua de 22 decembrie ca să iasă împotriva lui Ceauşescu. Ei nu merită nici măcar aceste lucruri, pentru că rezultatul acţiunilor întreprinse în urma ordinelor este catastrofal: mii de victime.