"Vedem luminiţa de la capătul tunelului?" - Veşti bune despre economie "într-o mare de probleme şi pesimism"

România e ca un pacient care va trebui să treacă prin boală, adică prin criză, până să se însănătoşească, altfel spus să revină pe creştere economică. Vestea bună este că încep să se arate şi primele semne pozitive, de la dobânzile în scădere la creşterea producţiei industriale şi a exporturilor, a opinat, luni, analistul economic Adrian Negrescu.

"Vedem luminiţa de la capătul tunelului? Din punct de vedere macroeconomic, ultimele zile au adus o serie de veşti pozitive din economie. Dincolo de aprobarea PNRR-ului revizuit, care va aduce investiţii de 10 miliarde de euro până vara viitoare, există încă patru veşti excelente, din perspectiva evoluţiei macroeconomice. În primul rând, economia a crescut peste aşteptări, în trimestrul trei, cu 1,6% faţă de T3 2024. Evoluţia, influenţată bineînţeles de inflaţie, indică ceea ce spuneam acum câteva luni – că economia s-a restructurat, iar efectele încep să se vadă", a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit economistului, o altă veste pozitivă este dată de dinamica producţiei industriale. În septembrie, producţia industrială a crescut cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut şi cu 1,1% faţă de luna anterioară.

"Creşterea este una încă redusă, însă e de remarcat că vine după 7 trimestre consecutive de scădere. Creşterea producţiei se resimte într-un alt domeniu cheie – cel al exporturilor, care au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an. În fine, cea de-a patra veste pozitivă vine din zona dobânzilor la care se împrumută România. Am coborât, în sfârşit, sub 7%, iar acest lucru arată că investitorii au perceput în sens pozitiv deciziile luate la ECOFIN în privinţa României", a afirmat Adrian Negrescu.

Analistul a remarcat că, per ansamblu, economia reuşeşte cu greu să facă faţă provocărilor generate de inflaţie, de scăderea vânzărilor, de diminuarea creditului comercial, de toate problemele rezultate din creşterea preţului utilităţilor.

"Însă partea pozitivă este că, aşa cum spun şi cei de la Erste, perspectivele s-au îmbunătăţit. După primele trei trimestre, creşterea economică este de 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, accelerând de la 0,3% în primele două trimestre. La cum arată perspectivele, ideea de recesiune pare scoasă din calcul. Altfel spus, vedem luminiţa de la capătul tunelului dar va fi nevoie de ceva timp până când economia se va reaşeza pe o tendinţă clară de creştere", a punctat Adrian Negrescu.

Ce trebuie să facem pentru a reveni pe o creştere economică solidă?

"În primul rând, cred că trebuie luate măsuri pentru a reduce preţul energiei produsă de companiile de stat, în condiţiile în care mare parte din inflaţie este cauzată de scumpirea acesteia.

În al doilea rând, e nevoie de un buget realist pentru 2026, care să scoată din ecuaţie necesitatea unor noi creşteri de taxe, iar pe de altă parte e nevoie de măsuri pentru stimularea economiei, a consumului.

O să spună mulţi că am ales doar veştile pozitive. Da, e adevărat, pe ansamblu, populaţia e secătuită din punct de vedere financiar, micile afaceri abia se descurcă iar inflaţia este cea mai mare din UE.

Însă, într-o mare de probleme este bine să vedem şi veştile pozitive. Să avem încredere în capacitatea economiei de a se reinventa, de a se adapta provocărilor generate de criză. Să fim optimişti într-o mare de pesimism indus de politicienii care văd în reforme pericolul anulării privilegiilor de care profită cu vârf şi îndesat."