Bolojan: Ne-am împrumutat accelerat în ultimii cinci ani. Dacă nu scădem dobânzile, ne ducem într-o fundătură

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să fie adoptat abia în ianuarie, deoarece trebuie adoptată, în prealabil, legislaţia necesară pentru a avea „un buget predictibil”.
„Suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6% – dacă ar fi să fac o estimare aş putea să spun 6 - 6,5%”, a declarat şeful Guvernului.
În acest context, el a explicat care sunt constrângerile legate de acest obiectiv.
„Ne-am împrumutat ca ţară accelerat în ultimii cinci ani de zile. Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro în ultimii ani.
Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state – nu ştiu, Italia, peste 100%, de exemplu – problema noastră de bază este că, pe fondul scăderii ratingului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări.
Prin urmare, noi am plătit dobânzi care s-au situat în ultimii ani între 7-8%; acum noi le-am coborât foarte puţin sub 7%, ceea ce înseamnă că practic dobânzile totale pe care le plătim sunt ca şi cum am avea un grad de îndatorare dublu, stimaţi colegi, datorită faptului că ele sunt duble”, a arătat premierul.
Potrivit acestuia, consecinţele se văd direct în buget: „Dobânzile pe care le plăteşte şi le va plăti România sunt la aproape 3% din PIB-ul României”.
„Deci, dobânzile pe care le plătim sunt anul acesta de aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro. Gândiţi-vă că din deficitul de 6%, 6,5%, practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor.
Dacă nu le vom scădea, indiferent cine va fi în guvernare în anii următori, aceste cheltuieli cu dobânzile, n-avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură”, a avertizat Bolojan.
Acesta a subliniat că atingerea ţintelor de deficit este esenţială pentru recâştigarea încrederii investitorilor şi scăderea costurilor de finanţare.
„Şi v-o spun cu toată răspunderea, din păcate, în ultimii ani, de fiecare dată am început cu un deficit şi am terminat la final cu un cu totul alt deficit. Ne-am luat nişte angajamente pe care nu le-am respectat, ceea ce face credibilitatea noastră scăzută, cu efectele aferente, costuri mai mari şi aşa mai departe. Aceasta este o problemă majoră, pe care dacă nu o tratăm serios, nu putem ieşi din acest cerc vicios în care ne găsim.
Şi, deci, ca să putem ieşi din această situaţie, anul viitor trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate şi sper că mâine Parlamentul, în şedinţă comună, închide şi pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituţională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii de la ANAF, deşi, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere ‘bolile’ ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne aşa cum sunt ca să nu mai avem complicaţii din nou de a verifica constituţionalitatea; şi scăzând termenele, pentru că va trebui să mai venim cu nişte modificări, sper că această prevedere va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la maşini, să fie majorate.
Nu trebuie să trecem peste acest lucru. În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid nişte portiţe la insolvenţe şi la alte posibilităţi de eşalonări şi de optimizări – citiţi cu ghilimele de rigoare”, a spus Bolojan.
Premierul a avertizat, totodată, asupra nevoii de reducere a cheltuielilor statului:
„Vă rog să vă gândiţi că în împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei pe care îi împrumutăm reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. Deci, total salarii, egal total împrumuturi. Sigur, nu merg toate salariile, toate împrumuturile la salarii, dar ca să vă faceţi o imagine cam care este diferenţa, cât cheltuim noi în plus faţă de ceea ce ne putem permite. Deci, va trebui să ne scădem cheltuielile şi am să punctez la punctul 2 aceste aspecte şi, sigur, să ne programăm investiţiile în aşa fel încât, cu prioritate, să închidem anul viitor PNRR-ul.”
„Cam astea sunt constrângerile foarte deschise legate de buget, de deficit. Marja noastră de mişcare este destul de redusă, nu avem foarte multe posibilităţi, deci jucăm mai mult la ‘impuse’, ca să fim foarte corecţi cu dvs., şi asta este, să spunem, componenta legată de deficit şi de buget”, a mai declarat Ilie Bolojan.