Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică a României. O strategie în avantajul Chinei
alte articole
Ministerul Energiei a pus în dezbatere mult aşteptatul proiect al Strategiei Energetice 2016- 2030. Surprinzător sau nu, proiectul nu prevede niciun fel de scheme de sprijin pentru energia regenerabilă, prevede reducerea contribuţiei cărbunelui şi a gazului natural în mixul energetic, în schimb dublează contribuţia energiei nucleare în urma realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, relatează Hotnews
Creşterea ponderii energiei nucleare în mixul energetic este însă avantajoasă nu pentru populaţie, ci pentru investitor, mai exact pentru chinezi, cele două reactoare urmând să fie construite cu investitorul chinez China General Nuclear Power Corporation. Astfel, în proiectul de strategie se precizează că proiectul Unităţilor 3 şi 4 poate fi viabil doar printr-un mecanism de garantare a veniturilor ce reduce costurile finanţării.
Forma de ajutor de stat pe care vrea să o dea România ar putea fi similară cu cea aprobată de CE pentru Marea Britanie, unde investitorul, un consorţiu franco-chinez, a cerut ajutor de stat pentru construirea centralei de la Hinkley Point. Cea mai controversată măsură prevăzută de acest ajutor de stat este mecanismul "contractul de diferenţă" prin care se stabileşte un preţ de referinţă de vânzare a energiei în aşa fel încât operatorul centralei să primească venituri stabile pentru o perioadă de 35 de ani chiar dacă preţul de piaţă al energiei va scădea. Aceeaşi facilitate este vizată şi de autorităţile române pentru investitorii chinezi la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Cine va suporta diferenţa dintre acel preţ de referinţă şi preţul energiei - în cazul în care acesta va fi mai mic? Evident statul, cu alte cuvinte cetăţeanul român.
În timp ce energia nucleară - cu alte cuvinte investiţia chineză - este văzută ca prioritate naţională, pe de altă parte ministerul "îşi ia mâna" de pe energia regenerabilă, pentru care nu sunt prevăzute scheme de sprijin începând de anul viitor, astfel încât investiţiile noi în capacităţi eoliene, fotovoltaice, microhidrocentrale sau pe baza de biomasă devin incerte în perioada 2017-2020.
Reamintim că fulminanta afacere de la Cernavodă în care chinezii vor să-şi securizeze profitul printr-un preţ minim garantat - plus alte facilităţi fiscale - i se datorează lui Victor Ponta care a încercat, în calitate de premier, să pună în braţele Chinei nu doar cele două reactoare, ci mai tot ce înseamnă proiect energetic major. Acelaşi Victor Ponta a "iertat" Rompetrolul de datoria istorică de 600 milioane de dolari, pentru ca, ulterior, coincidenţă, Rompetrolul să ajungă în portofoliul Chinei, în urma unui deal încheiat între Kazmunaygas şi China Energy Company Limited.
Mai merită amintit că, recent, Statele Unite au acuzat de spionaj compania chineză aleasă de statul român sub guvernarea lui Victor Ponta pentru a construi cele două noi reactoare nucleare de la Cernavodă şi că, în timp ce autorităţile noastre o ţin una şi "bună" cu beneficiile energiei nucleare, ONG-urile din domeniul protecţiei mediului ne avertizează să nu uităm de costurile producerii unor eventuale accidente care, ce-i drept că nu se întâmplă foarte des, dar şi când se întâmplă produc dezastre pe termen lung la scară foarte mare şi retează vieţi, aşa cum ne-au învăţat experienţele Fukushima şi Cernobîl. Ori, China e departe de a fi un etalon în materie de securitate în materie de energie nucleară, aşa cum remarcau recent francezii, potrivit cărora ”autoritatea chineză în domeniul siguranţei nu are deloc mijloace. Sunt depăşiţi."
Revenind la strategie, în timp ce aceasta se dovedeşte benefică pentru chinezi, românilor le aduce însă spectrul creşterilor de preţuri, şi nu orice fel de creşteri, ci unele spectaculoase. Astfel, potrivit documentului elaborat de ministerul condus de Grigorescu, preţul angro al energiei electrice este estimat să crească de la 30 euro/MWh cât este în prezent la un nivel mediu între 65 si 85 euro/MWh pentru perioada 2030-2050. Factorii determinanţi pentru evoluţia preţului ar fi costurile de capital pentru tehnologiile de producţie a energiei electrice, cu combustibilii, de modernizare şi retehnologizare a infrastructurii de transport şi distribuţie şi cu certificatele de emisii de dioxid de carbon.
