Australia a decis: reţeaua de electricitate nu va fi cedată Chinei
alte articole
Trezorierul australian Scott Morrison a definit "contrare interesului naţional", propunerile făcute de China’s State Grid Corp şi de Hong Kong’s Cheung Kong Infrastructure Holdings pentru achiziţionarea unui volum de 50,4% din Ausgrid, cea mai mare companie energetică din ţară. Tot în acest an australienii au blocat, cu aceeaşi motivaţie, un consorţiu din China condus de Shanghai Pengxin Group de a cumpăra 80% din cea mai mare crescătorie de vite a ţării, Kidman & Co.
Dar nu este primul astfel de caz când China vrea să controleze mai mult de jumătate dintr-o companie sau sisteme energetice în afara graniţelor ei. Chiar şi Marea Britanie a amânat, recent, proiectul nuclear Hinkley Point, forţându-l pe ambasadorul chinez la Londra, Liu Xiaoming, să definească relaţia dintre cele două naţiuni "într-un moment istoric crucial". Nu au existat anunţurile oficiale, dar analiştii cred că la baza amânării se află preocupările noului prim-ministru Theresa May referitoare la intrarea chinezilor într-un proiect nuclear pe teritoriul Regatului Unit.
Cazul australian nu este diferit. În ultimii ani sectoare cheie ale economiei australiene s-au bazat pe disponibilitatea economică chineză, dar, în paralel a crescut un front politic de opoziţie. De fapt, investiţiile chineze în 2015 sunt mai mult decât duble ajungând la o cifră record de 15 miliarde. Ele sunt în principal în domeniul imobiliar, urmate de energie (20%), sănătate (17%), exploatare (9%), infrastructură (3%) şi producţia de alimente (3%). Dar politicienii şi rezidenţii încep să fie preocupaţi de influenţa pe care China ar putea să o aibă asupra economiei ţării.
De asemenea, este în creştere furia împotriva acestor "vecini bogaţi", care au aruncat în aer piaţa imobiliară din principalele oraşe australiene, până la punctul în care locuitorii din zonă nu-şi mai pot permite să trăiască în centrul oraşelor Sydney sau Melbourne. Ca răspuns, guvernul australian începe să facă mai multe controale privind investiţiile chineze.
Compania energetică Ausgrid se întinde pe o suprafaţă de 22 de mii de kilometri pătraţi şi alimentează oraşe importante cum ar fi Sydney. Vânzarea sau controlul acesteia de către chinezi pe o perioadă de 99 de ani a fost evaluată la aproape 7 miliarde de euro. Administraţia publică locală a declarat că este încrezătoare că va putea evita ca aceasta să fie încredinţată Chinei şi că va fi în stare să găsească un alt cumpărător, şi în cel mai bun caz va vinde unui investitor local.
România se află pe lista cumpăraţilor
Reamintim că Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentanţii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Înţelegere privind construirea Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă. Potrivit înţelegerii, cele două părţi vor înfiinţa o companie de proiect de tip joint-venture, în care compania chineză va deţine o participaţie de cel puţin 51%.Valoarea totală a investiţiei este valoarea cea mai mare dintre capitalul subscris la EnergoNuclear la data de 31 decembrie 2014, respectiv 146.152.998 lei şi valoarea de fuziune prin absorbţie a companiei.
Înţelegerea a fost "năşită" de Victor Ponta, fostul premier care a încercat să pună în braţe Chinei mai tot ce înseamnă proiect energetic major şi a atras numeroase critici, având în vedere că energia este un domeniu strategic şi nu se face ca "robinetul" la energie să fie în mâna unei ţări care nu este aliată/parteneră. Or, China nu este membră NATO iar interesele sale pot deveni lesne antagonice atât intereselor NATO cât şi ale UE, în special în domeniul economic.
Neliniştitor a fost şi faptul că în urma unui proces de selecţie ce a durat doar două săptămâni, compania chineză a primit şi acces la camera de date a reactoarelor, în condiţiile în care China - ţară ce nu e membră NATO - este renumită pentru obiceiul ei - confirmat acum şi de americani - de a "plagia" datele partenerilor.
Merită reamintit că guvernul Ponta a sprijinit în mod direct şi participarea companiei chineze Huawei la structuri critice de securitate ale României, în condiţiile în care este de notorietate internaţională că Huawei, companie strâns legată de Armata "de Eliberare" a Chinei, a fost acuzată în repetate rânduri că asistă regimul comunist chinez în operaţiunile de spionaj cibernetic, mascat prin intermediul sistemelor de supraveghere.
