Macedonia, consolidată ca avanpost împotriva refugiaţilor
Frontiera dintre Grecia şi Macedonia a fost închisă miercurea trecută timp de zece ore, pentru a bloca ruta balcanică a refugiaţilor către Europa de Vest. Cu ajutorul Ungariei şi Cehiei, ţara se transformă într-un adevărat stat tampon menit să-i oprească pe refugiaţi să mai intre în UE.
Refugiaţi care nu au primit permisiunea să treacă graniţa dintre Grecia şi Macedonia sunt escortaţi de poliţie înapoi în partea elenă a graniţei, 8 decembrie 2015. (Captură Foto)
Viktor Orban, unul dintre cei mai vocali lideri europeni împotriva primirii refugiaţilor şi imigranţilor economici în UE, a propus vinerea trecută ca Macedonia şi Bulgaria să-şi închidă complet graniţele cu Grecia, folosind garduri de sârmă ghimpată pentru a "atenua fluxul de migranţi”.
Ungaria a trimis deja în decembrie materiale şi componente pentru ridicarea gardurilor în Macedonia. Potrivit Spiegel, Budapesta a livrat 10.000 de role de sârmă ghimpată cu o lungime totală de 100 de kilometri, 16.000 de stâlpi de beton şi 48.000 de dispozitive de prindere autorităţilor de la Skopje. În plus, a fost detaşată o unitate specială de poliţie ungară la graniţa macedoneano-greacă pentru a-i sprijini pe poliţişti cu personal şi tehnică în oprirea imigranţilor nedoriţi.
Pe lângă Ungaria, Cehia şi Slovacia au decis să trimită unităţi de poliţie la această graniţă, iar efectele se simt. De la sfârşitul lunii noiembrie nu mai sunt lăsaţi să treacă decât refugiaţii sirieni, irakieni şi afgani, iar miercurea trecută frontiera a fost închisă pentru toţi refugiaţii timp de 10 ore.
Macedonia este transformată în acest moment de statele estice care s-au opus cotelor obligatorii de refugiaţi într-un stat tampon, un bastion, împotriva refugiaţilor, ca soluţie ad-hoc în contextul în care Grecia este acuzată că este incapabilă să-şi securizeze graniţele. Ţările grupului de la Vişegrad: Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia anunţaseră deja anul trecut că vor demara acţiuni comune pentru apărarea frontierelor externe ale UE şi a graniţelor unor ţări din Balcanii de Vest, precum Serbia.
Deşi statele vest-europene, în special Germania, au criticat poziţia esticilor în criza refugiaţilor privind cotele, ele nu au susţinut Macedonia, care cere în continuare Bruxelles-ului ajutoare logistice şi financiare.
”Este o logică periculoasă. Acorduri care dau impresia că guvernul macedonean blochează fluxul de refugiaţi din Orientul Apropiat şi Mijlociu la graniţa cu Grecia, la ordinul UE, îi dau apă la moară fostului premier Nicola Gruevski, care a fost nevoit să demisioneze. Acesta s-ar putea folosi de criza refugiaţilor pentru a reveni la putere”, explică Dusan Reljic, expert pe Balcani la think-tank-ul german Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP), pentru Spiegel.
Macedonia este transformată în acest moment de statele estice care s-au opus cotelor obligatorii de refugiaţi într-un stat tampon, un bastion, împotriva refugiaţilor, în contextul în care Grecia este incapabilă să-şi securizeze graniţele.
Reamintim că în urma unor proteste masive de stradă împotriva guvernului său, care au dus inclusiv la ciocniri violente, premierul macedonean Gruevski a demisionat, urmare a unui acord între putere şi opoziţie intermediat anul trecut de comisarul european pentru extindere Johannes Hahn.
Pe de altă parte, Macedonia nu mai este demult un candidat UE cu şanse. După ce Grecia i-a blocat negocierile de aderare din cauza disputei numelui, în 2006 a venit la putere Gruevski şi a instituit un regim clientelar naţionalist-autoritar, scrie Spiegel. Sub conducerea acestuia ar fi fost fraudate alegeri, iar criticii partidului aflat la putere VMRO-DPMNE ar fi fost închişi şi persecutaţi.
În prezent, Viktor Orban propune primirea Macedoniei în NATO şi în UE, în schimbul transformării ţării în bastion împotriva refugiaţilor.
