Reuters - SUA stabileşte termenul limită pentru apărarea NATO condusă de Europa în 2027, surse

Statele Unite doresc ca Europa să preia majoritatea capacităţilor de apărare convenţionale ale NATO, de la informaţii la rachete, până în 2027, au declarat oficialii Pentagonului diplomaţilor la Washington săptămâna aceasta, un termen limită strâns care li s-a părut nerealist unor oficiali europeni, transmite Reuters.

Mesajul, relatat de cinci surse familiarizate cu discuţia, inclusiv un oficial american, a fost transmis la o întâlnire la Washington săptămâna aceasta între personalul Pentagonului care supraveghează politica NATO şi mai multe delegaţii europene.

Transferul acestei sarcini de la SUA către membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord ar schimba dramatic modul în care Statele Unite, membru fondator al alianţei postbelice, colaborează cu cei mai importanţi parteneri militari ai săi.

În cadrul întâlnirii, oficialii Pentagonului au indicat că Washingtonul nu este încă satisfăcut de progresele înregistrate de Europa în consolidarea capacităţilor sale de apărare de la invazia rusă în Ucraina în 2022.

Oficialii americani le-au spus omologilor lor că, dacă Europa nu va respecta termenul limită din 2027, SUA ar putea înceta să participe la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO, au declarat sursele, care au solicitat anonimatul pentru a discuta conversaţii private.

Unii oficiali de la Capitol Hill sunt conştienţi şi îngrijoraţi de mesajul Pentagonului către europeni, a declarat un oficial american.

Capacităţile de apărare convenţionale includ active non-nucleare, de la trupe la arme, iar oficialii nu au explicat cum ar măsura SUA progresul Europei în ceea ce priveşte asumarea majorităţii sarcinilor.

De asemenea, nu era clar dacă termenul limită din 2027 reprezenta poziţia administraţiei Trump sau doar opiniile unor oficiali ai Pentagonului. Există dezacorduri semnificative la Washington cu privire la rolul militar pe care SUA ar trebui să îl joace în Europa.

Mai mulţi oficiali europeni au declarat că termenul limită din 2027 nu era realist, indiferent de modul în care Washingtonul măsoară progresul, deoarece Europa are nevoie de mai mult decât bani şi voinţă politică pentru a înlocui anumite capacităţi ale SUA pe termen scurt.

Printre alte provocări, aliaţii NATO se confruntă cu întârzieri în producţia echipamentelor militare pe care încearcă să le achiziţioneze. În timp ce oficialii americani au încurajat Europa să cumpere mai multe echipamente fabricate în SUA, unele dintre cele mai apreciate arme şi sisteme de apărare fabricate în SUA ar necesita ani pentru a fi livrate dacă ar fi comandate astăzi.

SUA contribuie, de asemenea, cu capacităţi care nu pot fi pur şi simplu achiziţionate, cum ar fi informaţii unice, spionaj eletronic şi intelligence, care s-au dovedit esenţiale pentru efortul de război al Ucrainei.

Solicitat să comenteze, un oficial NATO care vorbea în numele alianţei a spus că aliaţii europeni au început să-şi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea continentului, dar nu a comentat termenul limită din 2027.

„Aliaţii au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare şi de a transfera povara apărării convenţionale” de la SUA către Europa, a menţionat oficialul.

Pentagonul şi Casa Albă nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Naţiunile europene au acceptat în mare măsură cererea preşedintelui american Donald Trump de a-şi asuma mai multă responsabilitate pentru propria securitate şi s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare.

Uniunea Europeană şi-a stabilit obiectivul de a pregăti continentul să se apere singur până în 2030 şi afirmă că trebuie să acopere lacunele în domeniul apărării aeriene, al dronelor, al capacităţilor de război cibernetic, al muniţiilor şi al altor domenii. Oficialii şi analiştii au afirmat că chiar şi acest termen este extrem de ambiţios.

Administraţia Trump a susţinut în mod constant că aliaţii europeni trebuie să contribuie mai mult la alianţa NATO, dar nu este întotdeauna clar care este poziţia preşedintelui faţă de NATO.

În campania electorală din 2024, Trump a criticat frecvent aliaţii europeni şi a declarat că îl va încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin să invadeze ţările NATO care nu cheltuiesc partea lor echitabilă pentru apărare.

Însă, la summitul anual al liderilor NATO din iunie, Trump a lăudat liderii europeni pentru că au acceptat planul SUA de a creşte ţinta anuală a cheltuielilor pentru apărare a statelor membre la 5% din produsul intern brut.

În lunile care au urmat, Trump a oscilat între o linie mai dură faţă de Rusia – principalul adversar al blocului – şi, mai recent, o disponibilitate de a negocia cu Moscova în legătură cu conflictul din Ucraina. Oficialii europeni s-au plâns că au fost în mare parte excluşi din aceste negocieri.

La o reuniune a miniştrilor de Externe ai NATO din această săptămână, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, a declarat că este „evident” că aliaţii NATO ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru apărarea Europei.

„Administraţiile succesive ale SUA au spus acest lucru într-o formă sau alta aproape toată viaţa mea... dar administraţia noastră vorbeşte serios”, a scris Landau pe X.