Austria a anunţat numărul maxim de refugiaţi pe care îi preia în 2016

Guvernul austriac a anunţat o limită de sus a solicitanţilor de azil care vor fi primiţi. Anul acesta ţara va mai prelua doar 37.500 de refugiaţi, iar până în 2019 maxim 127.500, potrivit Spiegel. Decizia a fost luată miercuri în cadrul unui summit pe tema azilului la care au participat reprezentanţi ai cabinetului central şi ai guvernelor Landurilor.

Cancelarul social-democrat Werner Faymann a vorbit despre ”o valoare orientativă”, în timp ce vicecancelarul Reinhold Mitterlehner de la partidul conservator ÖVP a folosit termenul ”limită de sus”. Potrivit lui Faymann, stabilirea numărului maxim de refugiaţi reprezintă o ”soluţie de urgenţă şi un plan B, prin care Austria vrea să trezească UE. Anul trecut în Austria au fost depuse 90.000 de cereri de azil. În viitor nu mai putem prelua decât încă odată echivalentul a 1,5% din populaţia ţării”.

Vicecancelarul Mitterlehner a anunţat şi un nou management al frontierelor, dar nu a dat detalii suplimentare. ”Numărul mare de refugiaţi suprasolicită Sistemul nostru”, a afirmat oficialul, care nu a explicat ce se va întâmpla concret odată ce limita de sus va fi depăşită.

Reacţii de la Berlin şi Bruxelles

”Este o decizie a guvernului austriac pe care nu vreau s-o comentez. Guvernul german continuă să insiste pe o soluţie europeană comună la criza refugiaţilor, care să abordeze cauzele fenomenului şi să ducă la reducerea sustenabilă a numărului de refugiaţi”, a replicat purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert întrebat de măsurile anunţate de Austria.

Reamintim că Angela Merkel a respins în mai multe rânduri stabilirea unui număr maximal de refugiaţi pe care-l va prelua Germania, în ciuda solicitărilor venite chiar din CDU şi CSU, pe motiv că acesta ar reprezenta o încălcare a dreptului la azil.

La nivel european, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz (SPD) au arătat însă înţelegere pentru poziţia Austriei. ”N-ar fi nicio criză dacă toate ţările s-ar implica. Pot înţelege de ce Austria a decis aşa”, a declarat Schulz, făcând aluzie la statele estice care s-au opus cotelor obligatorii.

Pe aceeaşi linie, Jean Claude Juncker a susţinut că ”dacă tot ce am decis ar fi fost implementat, atunci nu am fi ajuns în situaţia ca trei-patru ţări să se ocupe singure de această criză”. Totodată preşedintele CE a adăugat că controalele mai stricte la frontierele interne sunt permise în cadrul Sistemului Schengen, dar a avertizat că închiderea frontierelor ar distruge spaţiul Schengen.

Coaliţia de la Viena vrea să reglementeze un azil pe durată determinată şi o reîntregire familială limitată. De asemenea, guvernul ia în calcul extinderea listei ţărilor de origine sigure şi reducerea prestaţiilor sociale pentru solicitanţii de azil.

Austria construieşte deja un gard la graniţa cu Slovenia

După stabilirea cifrei limită de 37.500 de refugiaţi pe care-i va prelua anul acesta, Austria vrea să reducă numărul anual. În 2017 doar 35.000 de căutători de azil vor fi primiţi în ţară, iar în 2018, 30.000. Până la jumătatea anului 2019 urmează să fie primiţi maxim 25.000.

Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner (ÖVP) a explicat că după atingerea limitei de 37.500 de cereri de azil, procedura se va opri. În opinia ei, limita superioară ar putea fi atinsă chiar înainte de vară.

În urma summitului de miercuri, soldaţi austrieci au fost postaţi la unul dintre punctele de frontieră cele mai importante cu Slovenia, pentru a ajuta poliţia austriacă în efortul de a înăspri controalele asupra refugiaţilor nou veniţi.

La punctul de trecere Spielfeld se construieşte în prezent un gard cu o lungime de 3,7 kilometri, care este menit să împiedice intrarea ilegală a imigranţilor dinspre Slovenia.

Pe de altă parte, coaliţia de la Viena a mai discutat şi despre alte măsuri pentru a reduce imigraţia. Astfel ar urma să fie reglementate un azil pe durată determinată şi o reîntregire familială limitată. De asemenea, guvernul ia în calcul extinderea listei ţărilor de origine sigure, în care nu există pericolul de a fi urmăriţi politic cetăţenii, şi reducerea prestaţiilor sociale pentru solicitanţii de azil.