Liviu Mihaiu, despre scandalul cărnii de cal: E o speculaţie pornită de o parte a presei britanice care contribuie la campania anti-români(interviu)

Săptămâna trecută presa britanică a relatat despre prezenţa cărnii de cal în preparate de tip lasagna vândute în Marea Britanie, carne care ar proveni din România. Scandalul a început odată cu informaţiile furnizate de cotidianul tabloid "The Sun", potrivit cărora caii salbatici, supuşi relelor tratamente în România, ar fi fost sacrificaţi, iar carnea lor ar fi ajuns sub formă de preparate în supermarket-urile din Anglia.

Imediat după aceste relatări, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va realiza un raport referitor la provenienţa cărnii de cal din produsele de tip lasagna vândute în Marea Britanie şi despre care s-a afirmat că ar proveni din România, pentru a face lumină în cazul scandalului legat de etichetarea cărnii de cal drept provenind de la vită.

De asemenea, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, la începutul acestei săptămâni, că în momentul de faţă nu există vreun indiciu care să confirme că etichetarea greşită a cărnii de cal ar fi avut loc în România şi că din ţara noastră nu a fost exportată carne tocată, aşa cum s-a vehiculat în presă.

O altă ţară implicată în acest scandal a fost Franţa, pentru că furnizorul de carne pentru lasagna comercializată în Marea Britanie ar fi fost compania franceză Spanghero, care a fost acuzată de grupul agroalimentar Findus că ar fi livrat carne de cal românească pe care a prezentat-o drept "vită". Drept urmare, Spanghero a anunţat că va da în judecată producătorul român de la care s-a aprovizionat.

Totodată, premierul Victor Ponta a precizat pentru televiziunea britanică BBC, că dacă, nu ar fi reacţionat foarte repede şi clar, România putea fi "victimă sau ţap ispăşitor" în scandalul cărnii de cal. Primul-ministru a mai declarat că Guvernul român doreşte să ajute statele şi autorităţile europene să aplice reguli mai bune prin care să evite pe viitor fraudele.

În plus, şeful Executivului a mai adăugat că acest scandal putea avea efecte mai grave asupra agriculturii româneşti decât seceta din 2012. Totuşi, deocamdată nu se ştie ce pierderi vor avea producătorii români de carne de pe urma acestui scandal, dar autorităţile au intervenit la timp pentru a arăta cum stau lucrurile în realitate.

Despre toate aspectele legate de acest scandal, care iniţial a implicat doar România, dar care, ulterior, s-a extins în întreaga Europa, după ce, în urmă cu o săptămână, a fost descoperită trecută carne de cal, în loc de carne de vită, în lasagna vândută sub marca Findus în Marea Britanie, pachete care au fost produse de subcontractantul francez Comigel, un reporter Epoch Times a discutat cu jurnalistul Liviu Mihaiu, fost Guvernator al Deltei Dunării, în perioada septembrie 2008 - februarie 2009.

Astfel, în opinia actualului preşedinte al Asociaţiei "Salvaţi Dunărea şi Delta" tot acest scandal "este o speculaţie menită să contribuie la campania anti-români pornită de o parte a presei britanice" şi că principala responsabilitate revine autorităţilor engleze care "ar trebui să se ocupe de siguranţa alimentară a cetăţeanului britanic".

Liviu Mihaiu a mai menţionat, într-un interviu acordat publicaţiei noastre, că există şi o problemă etică pe care ar trebui s-o lămurească "procesatorul francez", dacă era în cunoştinţă de cauză atunci când a pus "în mod eronat" eticheta pe aceste produse.

The Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral cu Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta” (SDD).

Reporter: Cotidianul britanic “The Sun” a relatat, săptămâna trecută, despre caii sălbatici proveniţi din Pădurea Letea din Delta Dunării care au fost supuşi unor rele tratamente şi ulterior sacrificaţi. Carnea lor ar fi ajuns sub formă de preparate tip lasagna în supermarket-urile din Marea Britanie, etichetată fiind ca vită. Cum comentaţi acest scandal, ca fost guvernator al Deltei?

Liviu Mihaiu: Să începem cu a doua parte a întrebării, ca să punem faptele în lumina corectă. Scandalul cărnii de cal devenită de vită nu este unul care să ne privească ca şi naţiune. Este, dacă vreţi, o regretabilă expresie a anomaliilor hrănite de sistemul economic de tip capitalist prin mecanismul Pieţei Libere şi, la fel de mult, o regretabilă expresie a lipsei de dialog şi principii care ne pustieşte societatea “globală”. Este o speculaţie menită să contribuie la campania anti-români pornită de o parte a presei britanice. Dacă este să o luăm pe firul lanţului de alimentare, responsabilitatea cea mai mare o au autorităţile engleze – cele care ar trebui să se ocupe de siguranţa alimentară a cetăţeanului britanic. Apoi, problema etică este la procesatorul francez care a etichetat cu bună ştiinţă(?) în mod eronat produsul. Carnea de cal este tabu în România, la fel ca şi în Marea Britanie. În Franţa şi Italia însă face parte din cultura gastronomică. Cererea către producătorii români porneşte de aici. Iar această constatare ne face legătura cu prima parte a întrebării.

Letea este un sat de o rară frumuseţe şi valoare, iar Pădurea din Letea este un punct de o importanţă majoră în economia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În timpul mandatului meu ca şi guvernator al Deltei Dunării. Comunitatea locală nu este mai bună sau mai rea decât orice altă comunitate din Europa. Poate, dacă vreţi, mai săracă în termeni de acumulare materială. Nu sunt de acord cu relele tratamente aplicate animalelor nici în sistemul tradiţional de agricultură şi nici în cel industrial. Aşa cum aceşti cai “româneşti” trebuie să înfrunte ierni de unii singuri în “sălbăticie” şi stresul asigurării hranei, caii francezi sau italieni din ferme au de înfruntat privarea completă de libertate, de-a lungul unei vieţi, de obicei, foarte scurte. Cine îmi garantează mie că în ferme ei sunt trataţi mai bine decât în sistemul tradiţional?! Să privim lucrurile în faţă: atâta timp cât sistemul actual pune doar un preţ comercial pe viaţă (umană şi, mai ales animală): abuzurile vor continuă să existe.

Este acest lucru o dovadă că legislaţia din România privind protejarea cailor sălbatici şi a altor specii de animale din Delta Dunării nu este aplicată?

Trebuie subliniat de la bun început că aceşi cai nu sunt specie endemică Deltei Dunării. Ei nu intră aşadar sub un regim de protecţie specială. În mod frecvent, sătenii din Letea îşi lasă animalele să pască liber pe timpul verii, ceea ce este o practică foarte sănătoasă, dacă se face cu o minimă observaţie şi nu aducând prejudicii altor specii. Mulţi dintre aceşti cai sunt sau au fost proprietatea sătenilor sau a CAP-ului. În urma dezmembrării colectivului şi a depopulării satului, multe dintre aceste animale au fost abandonate, fapt ce este pedepsit prin lege. Este greu însă de stabilit dacă animalul a fost sau nu abandonat, înţelegând aici că a fost lăsat liber şi peste iarnă, când îi este mult mai greu să-şi găsească hrană şi când ţine de responsabilitatea omului să-l ocrotească şi hrănească.
Cu toate acestea, legislaţia privind protejarea animalelor – nu doar sălbatice, este doar la începuturile ei în ţara noastră. Când presiunile asupra agriculturii tradiţionale cresc, se poate remarca şi escaladarea actelor de cruzime asupra animalelor. Acestea devin sursă rapidă de venit şi respectul ce li se cuvine se pierde. Este aceeaşi situaţie şi în Letea. Mă întreb – oare sătenii s-au mobilizat singuri în a deveni exportatori peste noapte sau au fost mobilizaţi?

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a făcut şi face presiuni asupra decidenţilor politici pe acest subiect. Ne luptăm cu vânătorii în bârlogul lor (cred că aproximativ 100 de senatori şi parlamentari sunt “practicanţi”). Totuşi, anul trecut am reuşit să impunem un moratoriu asupra acestei îndeletniciri cel puţin vetuste. "Cel puţin până în vara acestui am, vânătoarea este interzisă în RBDD. Concret, am reuşit să obţinem un ordin (nr. 2487 din 29/06/2012) al Ministrului Mediului şi Pădurilor care interzice specific acest lucru, precum şi un refuz al Preşedintelui României de a promulga legea care legaliza vânătoare. Acest refuz include chiar solicitarea explicită către Parlament de a reveni la un text care sancţionează activităţile de vânătoare pe teritoriul RBDD". (sursa aici)

Se numără printre proiectele derulate de Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta” şi protejarea cailor sălbatici din Pădurea Letea?

Declaram în 2011 pe acest subiect că pe noi, Asociaţia "Salvaţi Dunărea şi Delta" ne interesează cu precădere "sănătatea ecosistemului deltaic, şi aici este un caz tipic de dezechilibru făcut de om cu o dublă problematică: Salvarea Pădurii Letea şi Salvarea cailor de la abatorizare din motive profund umaniste şi umanitare" (sursa aici)

Ştirea însă bate într-o altă direcţie, pe care opinia publică britanică, şi nu numai, ocupată să mestece “fast-food” ieftin social, adicătelea ura împotriva imigranţilor, îl trece cu vederea: în ultimii 20 de ani, Anglia a fost recurent zguduită de scandaluri alimentare: boala vacii nebune, febra porcină, boala “picior-gură” au fost doar cele mai răsunătoare, toate fiind iscate în fermele industriale de animale. I-aş întreba pe cei de la “The Sun”: suntem/ţi ceea ce mâncăm? Că dacă da, e tragic.

Caii din Letea sunt nişte animale frumoase cu soartă tristă – părăsite de stăpâni, ping-pong pentru speculatori. Au existat fonduri pentru extracţia şi relocarea cailor, dar autorităţile nu le-au folosit. În discuţiile noastre informale cu reprezentanţii comunităţii locale încercăm să rezolvăm la faţa locului ce se mai poate.

Va încerca să ia măsuri Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta”, eventual împreuna cu alte ONG-uri care militează pentru drepturile animalelor?

Ne dorim ca aceşti cai să fie respectaţi. Trebuie însă corect administrată această situaţie delicată. Conform autorităţilor locale, aceşti câi suferă de anemie infecţioasă ecvină – o boală care nu-I lasă să se dezvolte armonios. În plus, înmulţirea lor va duce la distrugerea ecosistemului Pădurii Letea, singurul loc în Europa unde se pot întâlni liane şi stejari de 500-600 de ani. Întrucât anul acesta, strategia noastră se concentrează pe includerea satului Letea în patrimoniul Unesco, ne dorim să lucrăm mai aproape cu sătenii şi organizaţii de profil pentru a găsi cea mai bună soluţie, care poate fi, de exemplu, înfiinţarea unei ferme comunale de cai – unde aceştia vor putea fi adăpostiţi în timpul iernii şi îngrijiţi corespunzător.

Împreună cu WWF am înaintat soluţiile încă din 2011 când scandalul a izbucnit. O parte din cai ar putea fi folosiţi de localnici "în scopul dezvoltării turismului ecvestru sau agroturismului. Pentru aceasta se poate demara un program de păşunat natural pentru o populaţie controlată de cai semi-sălbatici – acest program ar aduce şi beneficii economice şi ar contribui şi la conservarea naturii. Soluţia pentru restul cailor ar fi găsirea fondurilor necesare implementării unui proiect, prin care caii “în plus” ar fi strămutaţi în alte zone şi utilizaţi în scopul dezvoltării turismului ecvestru sau agroturismului. Aceşti cai care au trăit în sălbăticie şi au dobândit un comportament mai sălbatic trebuie mai întâi domesticiţi înainte de a fi folosiţi pentru diverse activităţi.

Soluţia pentru restul cailor ar fi găsirea fondurilor necesare implementării unui proiect, prin care caii “în plus” ar fi strămutaţi în alte zone şi utilizaţi în scopul dezvoltării turismului ecvestru sau agroturismului. Aceşti cai care au trăit în sălbăticie şi au dobândit un comportament mai sălbatic trebuie mai întâi domesticiţi înainte de a fi folosiţi pentru diverse activităţi. Prin urmare, facem un apel public pentru alocarea fondurilor necesare adunării cailor, recoltării de probe biologice pentru asigurarea că animalele sunt sănătoase, inventarierea şi marcarea acestora, identificarea locurilor “de pasaj”, dresarea şi întreţinerea lor până când vor fi apţi pentru strămutare şi reutilizare
". (sursa aici)

Consideraţi că legislaţia privind exportul şi importul produselor alimentare ar trebui să fie mai drastică sau mai bine aplicată în România?

Fără îndoială. Dar legislaţia nu poate funcţiona fără sprijin cetăţenesc, fără conştiinţă locală. Hrana este principala responsabilitate şi grijă a fiecărui individ, fie că şi legiuitor sau ca simplu cetăţean. Există multe riscuri asociate importurilor de alimente şi din punctual meu de vedere, ce se produce intern ar trebui să fie servit aici la mesele celor care se află în interiorul graniţelor României. Ce se întâmplă acum este absurd. Producţia internă ia calea exportului iar noi importăm hrană de pe alte continente. Este important de reţinut că ce producem lângă casă este mult mai uşor de controlat decât ce importăm de aiurea. Iarăşi, cred că ar trebui întărite mecanismele de control la distribuitori. Ei poartă o mare responsabilitate, mai ales în baza volumelor mari de importuri pe care le pun pe piaţă.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat, la începutul acestui scandal, că Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va realiza un raport referitor la provenienţa cărnii de cal din produsele de tip lasagna vândute în Marea Britanie şi despre care s-a afirmat că ar proveni din România. Credeţi că Ministerul şi autorităţile din România vor lua măsurile ce se impun, după realizarea acestui raport?

Am încredere că fiecare să-şi facă meseria cât mai bine şi astfel de situaţii vor fi evitate pe viitor. Dacă ne facem treaba, atunci scandalurile mediatice se vor opri la primul val: când scoatem actele în regulă din dosar. Aştept de la Ministru să demonstreze conformitatea mărfii aşa cum a plecat din România şi apoi să ceară public scuze celor ce defăimează.

Cum afectează acest scandal mediatic imaginea României, ca stat membru al Uniunii Europene?

Nu cred că este cazul să o luăm prea personal deşi România este adesea ţapul ispăşitor al ţărilor cu “PR mai bun” din UE. În privinţa siguranţei alimentare, statele cu greutate ale UE nu stau prea bine, adică o cam fac pe lupul moralist. Normal că Olanda sau Anglia au partide şi mişcări bine conturate care luptă pentru protejarea şi bunăstarea animalelor – că doar ei sunt cei care au perfecţionat zootehnia industrială. Şi e bine că sunt contestaţi chiar de proprii cetăţeni – iar tot mai mulţi vestici spun pas cărnii. Amuzant e că pe la noi – “necivilizaţii”, le place când o servesc. Are gust, zic ei.

Cotidianul tabloid "The Sun" a susţinut, la începutul aceste săptămâni, în ediţia electronică, despre caii din România, ţara suspectată de furnizarea cărnii de cal găsite în loc celei de vită în produse din Marea Britanie, că sunt de obicei infectaţi cu o boală similară SIDA la oameni. Ce părere aveţi despre asta? Credeţi că este o exagerare a mass-mediei britanice?

“The Sun” este un tabloid. Şi cu asta am spus tot... Acest gen de “sursa de informaţie” are un singur scop: să facă senzaţie cu orice chip ca să crească vânzările şi nu gradul de informare sau conştientizare pe vreun anumit subiect. Informaţiile cuprinse în tabloide sunt arareori confirmate de vreo părere avizată, a nu se uita.

Am citit articolul cu pricina. Cum mă aşteptam, doar titlul este şocant – tehnică binecunoscută în tabloide, pentru că autorul consemnează că, de fapt, este vorba de anemia infecţioasă ecvină care nu se transmite la om, dar chinuie animalul. Din păcate, modul ăsta de a “agăţa” cititorul distorsionează obiectivitatea cu care se poate aprecia restul articolului şi duce la polemici şi paranoia.

Această ştire însă bate într-o altă direcţie – pe care opinia publică britanică dar nu numai, ocupată să mestece “fast-food” ieftin social (adicătelea ura împotriva imigranţilor) îl trece cu vederea: în ultimii 20 de ani, Anglia a fost recurent zguduită de scandaluri alimentare: boala vacii nebune, febra porcină, boala “picior-gură” au fost doar cele mai răsunătoare, toate fiind iscate în fermele industriale de animale din Anglia. O ţară care se dă în vânt după mâncarea ieftină şi proastă, primeşte la schimb multe riscuri. Eu i-aş întreba pe cei de la “The Sun” – suntem/ţi ceea ce mâncăm? Că dacă da, e tragic…