Liviu Mihaiu: Trebuie să ieşim din această paradigmă a turismului de tip comunist, altfel riscăm să pierdem Delta Dunării în 10 ani

Un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu jurnalistul Liviu Mihaiu, fostul Guvernator al Deltei Dunării, în perioada septembrie 2008-februarie 2009. Actualul preşedinte al Asociaţiei "Salvaţi Dunărea şi Delta" a acordat publicaţiei noastre un scurt interviu în care ne-a vorbit despre problemele din această rezervaţie naturală inclusă în patrimoniul Unesco, despre posibile soluţii de redresare a Deltei Dunării şi, nu în ultimul rând, despre dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a acestei zone prin mijloace turistice.

R: Cum ar trebui să acţioneze următoarea guvernare faţă de Delta Dunării?

Liviu Mihaiu: Ce este bine la următoarea guvernare este că dă o importanţă ca niciodată subiectului. Ăsta este un punct bun. Doi la mână, mă raportez şi la întâlnirea de la Crişani din luna septembrie în care au fost prezentate problemele legate de Delta Dunării primului ministru, ministrului Mediului şi ministrului Agriculturii şi în mod senzaţional doi comisari europeni, comisarul de Mediu Janez Potočnik şi comisarul pentru Agricultură Dacian Cioloş. Actualul premier a promis că pe acest subiect sprijină cu toate forţele orice iniţiativă care ar duce la îmbunătăţirea vieţii sociale în Deltă şi a protecţiei acestei rezervaţii naturale de patrimoniu Unesco. Deci s-a creat totuşi un grup favorabil, din toate domeniile şi ministerele, care să fie favorabil unei redresări a acestei rezervaţii. Totuşi, după cum bine ştiţi, pe noi de 23 de ani ne interesează faptele, mai puţin strategiile pe hârtie.

Ce au spus comisarii europeni în legătură cu problemele din Delta Dunării pe care le-aţi prezentat la întâlnirea din luna septembrie a acestui an?

Comisarii europeni au promis sprijin pe fonduri europene. Crearea unui fond multifuncţional sau a unei finanţări multi fond în ceea ce priveşte Delta Dunării şi pentru că Delta Dunării este una dintre puţinele delte din lume locuită de aproximativ 13.000 de locuitori este declarată zonă defavorizată şi acolo singurul model de dezvoltare durabilă este economia socială. Adică, pentru a înţelege lumea mai bine, este ceea ce s-a întâmplat de exemplu la Saschiz (comună situată în judeţul Mureş, regiunea Centru, în partea de Sud-Est a Podişului Târnavelor – n.r.) cu acea iniţiativă privată a Prinţului Charles care a construit o entitate de producţie şi economie socială foarte bună de urmat în zone de interes foarte mare, cum este zona Delta Dunării. Oamenii trebuie să-i scoţi din această obişnuinţă a relaţiilor de producţie greşite, a exploatărilor industriale, cum ar veni agricultură intensivă sau piscicultură intensive şi trebuie aduşi la vechile tradiţii, la economie socială, în care lucrurile stau mult mai bine pentru mediu şi chiar şi pentru oameni.

Cum credeţi că au evoluat lucrurile în ultimii ani în ceea ce priveşte Delta Dunării?

În ultimii ani de guvernare lucrurile s-au deteriorate din toate punctele de vedere şi nu numai în Delta Dunării, dacă stăm bine să ne gândim. Deci Delta Dunării s-a înscris într-un trend de scădere a protecţiei, mediul în criză economică a devenit un fel de Cenuşăreasă, presiunea asupra resurselor şi biodiversităţii este din ce în ce mai mare, fenomenul de braconaj este prezent în toată ţara, nu numai în Delta Dunării, dar aici braconajul este “la liber”, în timp ce, poliţia de exemplu n-are bani de benzină pentru a face faţă infracţiunii care are loc în Deltă. Promisiunile sunt mari pentru actuala guvernare. Deocamdată aşteptăm ca aceste promisiuni să fie respectate şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta are în fişa de post nu numai activitatea de lobby, ci şi cea de monitorizare şi de a intra în grupuri de lucru pentru o mai bună gestionare sustenabilă şi durabilă a Deltei Dunării.

Delta Dunării, ca orice rezervaţie din lume, nu poate rezista unui turism de masă. Turismul sălbatic şi ecoturismul sunt singurele moduri de a face turism, astfel încât Delta să poată să se susţină şi să poată să genereze profit şi pentru judeţ şi pentru ţară

Cum s-ar putea îmbunătăţi Delta Dunării din punct de vedere turistic, în condiţiile în care această zonă este un lucru de valoare pentru România? Cum se prezintă turismul în rezervaţie?

Interesul turistic pentru Delta Dunării este foarte mare, este din ce în ce mai mare. Problema ţine de infrastructură şi de realizarea unor filtre în ceea ce priveşte invazia turismului de masă. Delta Dunării, ca orice rezervaţie din lume, nu poate rezista unui turism de masă. Noi nu mai putem să facem în Delta Dunării un turism de tip comunist, sindical. Turismul din această zonă este un turism sălbatic, un turism care costă pentru că în Delta Dunării curentul este de 1,5 ori mai mare decât în alte localităţi. Deci totul este mai scump în Deltă, iar turismul sălbatic şi ecoturismul sunt singurele moduri de a face turism, astfel încât Delta să poată să se susţină şi să poată să genereze profit şi pentru judeţ şi pentru ţară.

Veţi propune pe viitor iniţiative în vederea dezvoltării turistice a Deltei, eventual Ministerului Turismului sau altor instituţii din România?

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, în care ne aflăm într-un grup de lucru pentru elaborarea strategiei naţionale, este unul din punctele în care se elaborează, iar ministerul Mediului este alt punct şi multe lucruri ţin şi de Ministerul Agriculturii. Ceea ce s-a întâmplat bine în ultimii ani şi a fost succesul lobby-ului nostru în Delta Dunării, ca să dau şi un exemplu pozitiv, a fost interzicerea vânătorii. Acesta este un lucru foarte bun, pentru că vânătoarea în Delta Dunării şi în orice rezervaţie din lumea asta nu ar trebui să existe, decât în măsura în care avem o vânătoare de extracţie a speciilor invazive, caz particular –şacalul care a devenit foarte periculos şi foarte distructiv pentru puii de căprioară de exemplu. Se poate face o vânătoare, dar de extracţie, o gestionare cum ar veni durabilă a fondului cinegetic al Deltei Dunării, dar în general, tot ce înseamnă faună şi floră într-o astfel de rezervaţie este pentru a fi privit şi fotografiat. Iar asta poate produce bani. Oamenii în acţiunile ecoturistice de birdwatching cheltuie mai mult decât oamenii care vin la vânătoare în Delta Dunării. Ăsta este marele paradox economic. Adică dezvoltarea asta durabilă, sustenabilă în Delta Dunării aduce mai mulţi bani decât vechile forme de exploatare în Delta Dunării, cum ar fi agricultura, păşunatul sau piscicultura intensivă, dar acestea fac parte dintr-o economie de tip socialist şi a exploatării totale a oricărei regiuni a ţării. Trebuie să ieşim din această paradigmă de esenţă comunistă, pentru că altfel Delta Dunării o vom pierde în 10, 15 ani şi va deveni o baltă părăsită de oameni, iar singurii care o pot apăra eficient sunt localnicii, nu poliţia de frontieră, nu inspectorii ecologişti. Bine, asta, nu înseamnă că rolul lor nu este important.