Lista lui Florian. Un liceu din Capitală, deposedat de numele unei mari personalităţi

În anii '45-'50, aşa numitele tribunale ale poporului au dat pe bandă rulantă sentinţe contra elitei acestei ţări. Decenii mai târziu, pe baza Legii 217 care se prevalează de aceste sentinţe, Institutul Elie Wiesel a cerut schimbarea denumirii liceului Vulcănescu şi a avut câştig de cauză.
Loredana Diacu
11.07.2017

alte articole

Tunisienii continua sa puna trandafiri pe sarma ghimpata pe Bulevardul Habib Bourguiba 25 ianuarie 2011 in Tunis, Tunisia. (Christopher Furlong / Getty Images)
Loredana Diacu
11.07.2017

Nici nu s-au stins bine ecourile vâlvei create de intenţia primăriei Cluj-Napoca de a schimba numele străzii Radu Gyr, că un scandal similar izbucneşte în Capitală.

Motivul? Consiliul Sectorului 4 a votat, recent, schimbarea denumirii liceului ce poartă numele lui Mircea Vulcănescu. În urma hotărârii votate de marea majoritate a consilierilor - doar 5 dintre aleşii locali s-au opus - unitatea de învăţământ va lua numele lui Traian Popovici, fost primar al oraşului Cernăuţi în anii 41-42.

Cum era de aşteptat, vestea deposedării liceului de numele unui personaj emblematic pentru cultura românească a stârnit numeroase reacţii, atât din partea unor personalităţi ale societăţii civile, cât şi a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, care cataloghează evoluţia drept o "măgărie ordinară".

Astfel AFDPR avertizează că dacă situaţia nu se rezolvă, va acţiona în instanţă. Pe internet a fost lansată o petiţie prin care se cere anularea schimbării numelui Liceului Vulcănescu. Petiţia este susţinută de personalităţi precum istoricul Marius Oprea, realizatorul TV Lucia Hossu Longin, academicianul Eugen Mihăescu, acad. Sorin Dumitrescu, actorul Dan Puric şi mulţi alţii.

De asemenea, academicianul Nicolae Breban a lansat apelul "În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018), Mari scriitori români – criminali de război?! Apel pentru Mircea Vulcănescu”, la acesta raliindu-se sute de personalităţi care cer apărarea memoriei lui Mircea Vulcănescu şi a altor personalităţi acuzate în trecut de diferite tribunale politice.

"Mircea Vulcănescu – unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai generaţiei interbelice, autorul unor cărţi capitale precum 'Dimensiunea românească a existenţei' – face parte în mod firesc din patrimoniul spiritual al României. Cine îi contestă valoarea dă dovadă nu numai de rea-voinţă, dar mai cu seamă de o ignoranţă pe care nici o împrejurare actuală nu o poate justifica", se arată în apelul lui Breban, preluat de contemporanul.

Printre cei care au semnat adeziunea la apelul Academicianului Nicolae Breban se numără academicienii Ioan Aurel Pop, Victor Voicu, Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei, Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei, Gheorghe Păun, Virgil Nemoianu, prof. dr., membru de onoare al Academiei Române, Ştefan Afloroaei, membru-corespondent al Academiei Române, Mircia Dumitrescu, artist plastic, membru-corespondent al Academiei Române, jurnalista Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necşulea, scriitoarea Magda Ursache, jurnaliştii Marilena Rotaru, Teodora Stanciu, Oana Enachescu, Augustin Ştefan Păunoiu şi Octavian Hoandră, cercetătorul Florin Crâşmăreanu, scriitorii Mircea Platon şi Cassian Maria Spiridon, regizorul Radu Boroianu (fost director al Institutului Cultural Român), criticul literar Alex Ştefănescu, istoricul Dora Mezdrea, Petru Bejan, prof. univ. dr. Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, actorii Dan Puric şi Maria Ploae, sculptorul Valentin Boştină etc.

Lista lui Florian

Schimbarea numelui liceului Vulcănescu survine în contextul în care în urmă cu două luni, INSHR a trimis Ministerului Afacerilor Interne o listă cu străzi, instituţii de învăţământ şi obiective publice din România despre ale căror nume consideră că încalcă Ordonanţa de Urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii".

Pe lista întocmită de Institutul "Elie Wiesel" se află, de exemplu, strada Mircea Vulcănescu din Bucureşti (Sectorul 1), strada Gheorghe Jienescu din comuna Rast (judeţul Dolj), strada Vintilă Horia din Mangalia (judeţul Constanţa), o serie de licee, grupuri şcolare şi busturi amplasate în spaţii publice. Astfel, vizat ar fi bustul lui Mircea Vulcănescu din sectorul 2, Bucureşti, bustul Mitropolitului Visarion Puiu de la Mănăstirea Putna, dar şi busturile lui Wass Albert din Odorheiu Secuiesc, satul Lunca Mureşului, judeţul Mureş, şi din curtea bisericii romano-catolice din Reghin judeţul Mureş.

În timp ce conducătorul Institutului Elie Wiesel, Alexandru Florian, susţine că cere doar respectarea OUG 31/2002, prin care se interzice cultul persoanelor condamnate pentru crime de război, apărătorii memoriei lui Vulcănescu, Gyr şi Horia Vintilă reamintesc că solicitările lui Florian contravin flagrant cu un alt act normativ, recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis, respectiv Legea nr. 127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, Mircea Vulcănescu, alături de Radu Gyr, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, este prezentat ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi.

Mai trebuie precizat că la finele lunii mai a.c., Tribunalul Bucureşti a dat câştigat de cauză Ioanei Maria Margarita Vulcănescu, in procesul intentat statului român, constatând "caracterul politic al condamnării dlui Mircea Vulcănescu la pedeapsa închisorii de 8 ani temniţă grea şi la pedeapsa de 3 ani detenţie riguroasă, în baza Deciziunii Criminale nr.27/06.02.1948 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosar nr.1921/1947, definitivă prin respingerea recursului prin Deciziunea nr.1510/07.08.1948 a Curţii Supreme de Justiţie - Secţia Penală, pronunţată în dosar nr.214/1948". Decizia poate fi accesată aici.

Poziţia consilierilor care au votat contra hotărârii

"Ţinând seama de faptul că Sectorul 4 are datoria morală de a cinsti memoria victimelor Holocaustului şi a celor ce au luptat pentru limitarea efectelor dezastruoase ale regimului din acea perioadă, iar pentru îndeplinirea acestei obligaţii considerăm necesar ca Liceul tehnologic Mircea Vulcănescu (...) să poarte numele lui Traian Popovici, avocat şi primar al oraşului Cernăuţi (1941-1942) (...) cel care a reuşit să salveze de la deportarea în Transnistria, şi probabil de la moarte, 20.000 de evrei", se arată în expunerea de motive a hotărârii pusă pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu de către primarul Băluţă.

Nu de aceeaşi părere sunt şi consilierii care au votat împotriva hotărârii, care consideră că nu prin schimbarea numelui liceului îşi face sectorul "datoria morală", ba chiar dimpotrivă.

"Cu tot respectul pentru Guvernul României de azi, de ieri, cel viitor, nu trebuie să fim neapărat slugi şi să bifăm totul la grămadă. (...) Acest subsecretar de stat, care, printre altele, a adus o contribuţie enormă pentru România, după cum vedeţi a fost condamnat pe nedrept în 1946 şi istoria până la urmă va demonstra acest lucru. Mi se pare nedrept astăzi noi să ne asumăm rolul acelui tribunal sovietic şi să-l condamnăm încă o dată pe Mircea Vulcănescu, un reper de martirism, om care a murit în închisorile comuniste, acuzat de un tribunal sub ocupaţie, românesc, dar o Românie sub ocupaţie sovietică. Eu personal am să mă abţin şi vă îndemn pe cei care mai aveţi o fărâmă de conştiinţă pentru ce înseamnă ţară aceasta cu adevărat care mai credeţi în valorile noastre care ne definesc, să vă abţineţi de la acest proiect. Cu tot respectul pentru personalitatea celui care a fost Popovici (...) dacă vom construi un liceu nou, propun să-i dăm această titulatură, chiar propun să-i facem o statuie, dar vă rog să luaţi în considerare, poate nu ne atingem chiar de toate valorile care ne definesc pe noi în acest spaţiu timp", a declarat în cadrul şedinţei consilierul PPU Ioan Gâf-Deac.

"Noi nu avem nimic cu numele, activitatea şi ceea ce înseamnă Popovici pentru evrei, suntem de acord că e un om care a făcut lucruri incontestabil bune, dar nu considerăm că îndreptăm o eroare că numele lui Popovici nu s-a găsit până acum în denumirea unei străzi sau a unei şcoli şi aşa mai departe, scoţând, atât de la Sectorul 4, cât şi de la Sectorul 1, fix numele lui Mircea Vulcănescu. Pentru că la Sectorul 1 au încercat să schimbe denumirea străzii Mircea Vulcănescu.

Mie mi se pare că deja e cusută cu aţă albă toată această iniţiativă de schimbare a numelui unor oameni, cine ar urma? Ar urma Eliade, ar urma Cioran? Cine ar mai urma? Eminescu probabil. Deci e nejustificată motivaţia lor, nu ne-a convins în niciun fel prin schimbarea numelui lui Vulcănescu cu Popovici", a declarat pentru Epoch Times consilierul USR Antonio Andrusceac.

Poziţiile susţinute de consilieri în cadrul şedinţei de CL, la care s-a votat schimbarea numelui Liceului Vulcănescu pot fi accesate aici (pag. 9 - 15).

Interesant este că în texul hotărârii adoptate de consilierii sectorului 4 se precizează că decizia va fi adusă la cunoştinţa, în primul rând, a Ambasadei Israelului, Institutului Elie Wiesel, cel care ar fi făcut sesizarea privind schimbarea denumirii prin intermediul Institutului Wiesel, Prefecturii Bucureşti, Inspectoratului şcolar şi, abia în ultimul rând, Consiliului de Administraţie al Liceului Vulcănescu (acum Popovici), consiliu care ar fi trebuit convocat şi consultat înainte de votarea hotărârii, nu după.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic ia atitudine

"Este o măgărie ordinară să vii acum, să încerci încă o dată să ne falsifici istoria! (...) Istoria am făcut-o noi şi acum e terfelită, călcată de unii. Nu putem da curs sentinţelor tribunalelor aşa-zise ale poporului, din anii 45 - 50 în special, care erau formate din ghiolbani, erau aduşi în sală zeci de muncitori care răcneau cât îi ţinea gura moarte criminalilor şi acele tribunale au dat pe bandă rulantă sentinţe: criminali de război, condamnări la moarte, ani grei de temniţă! Nu se poate, acele procese trebuie de urgenţă rejudecate", a declarat preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, rugat de Epoch Times să-şi prezinte punctul de vedere.

Fost deţinut politic, Octav Bjoza a mai precizat că dacă lucrurile nu se rezolvă, se va adresa instanţei şi a amintit că în ultimele două săptămâni a trimis un apel către MAI, Ministerul de Justiţie, Ministerul Învăţământului, Ministerul Culturii, Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului, Institutul pentru Studierea Totalitarismului, prefecţi şi primării vizate de Elie Wiesel etc. - un apel prin care foştii deţinuţi politic cer cu fermitate stoparea unor astfel de acţiuni precum cele de schimbarea a numelor străzilor, unităţilor de învăţământ etc. care poartă numele unor mari personalităţi ale vieţii culturale din România.

A venit momentul ca Justiţia Română să ia act de caracterul samavolnic al tuturor sentinţelor date de „Tribunalele Poporului” !

"În sălile acestor tribunale ale poporului erau aduse echipe de muncitori manipulaţi, deveniţi fără voia lor, trădători de neam şi ţară, să înfiereze pe cei aflaţi în boxa acuzaţilor, cerând condamnarea acestora la moarte. Aşa s-a scris între anii 1945-1950 o falsă istorie a românilor, pe care am fost nevoiţi să o învăţăm şi unii dintre noi. Aceste tribunale au servit un regim „ilegitim şi criminal”.

Astăzi, după aproape 70 de ani de la acele evenimente, nu putem fi doar mâhniţi, ci suntem chiar indignaţi de pretenţiile aberante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalităţi ale vieţii culturale din România. În concret, se cere instituţiilor Statului Român, eliminarea denumirilor unor străzi şi instituţii, precum şi dărâmarea unor statui şi plăci comemorative.

În concret, mă voi referi doar la trei cazuri şi anume, acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr, toţi fiind mari personalităţi ale vieţii culturale a României. Cunoaşte cineva vreo crimă săvârşită de unul dintre ei !?

Cerem cu fermitate stoparea unor astfel de acţiuni!", se arată în apelul care poate fi citit aici.

Apelul menţionat anterior a fost depus de domnul Bjoza personal, inclusiv la Insitutul Elie Wiesel.

Poziţia Elie Wiesel

Contactat de jurnaliştii de la pressone.ro, directorul general al Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, a confirmat existenţa listei şi spune că Institutul aşteaptă ca autorităţile publice din România să respecte legea.

"Am făcut această adresă care conţine informaţii de care avem noi cunoştinţă prin ţară, din informaţiile publice, în care figurează acele denumiri de străzi, instituţii publice sau monumente în spaţiu public ale unor persoane condamnate pentru crime de război şi care intră sub incidenţa Ordonanţei 31/2002, unde se spune că e interzis cultul acestor persoane.

La sfârşitul anului 2015, am făcut o adresă către primăria oraşului unde este născut Vintilă Horia (Segarcea - n.r.), unde a fost făcut cetăţean de onoare post mortem. Am cerut să i se retragă titlul, tot în baza faptului că este condamnat. Noi nu aşteptăm nimic, doamnă, decât să se aplice o lege existentă în România", a declarat Florian pentru pressone.ro.

Alexandru Florian este de părere că factorii de decizie, atât cei care propun, cât şi cei care analizează şi apoi votează denumiri de spaţii publice, nu cunosc istoria şi nici personalităţile propuse.

"Aceste persoane, ca Radu Gyr sau altele, sunt prezentate ca persoane care au fost în închisorile comuniste şi au suferit acolo, fiind martiri pentru ortodoxie, fără să li se prezinte, în fapt, rolul lor ca persoane publice în istoria României.

Radu Gyr este unul dintre liderii Mişcării legionare, a scris imnul neoficial al Mişcării, a scris un alt imn pentru Moţa şi Marin, alţi corifei legionari, a fost directorul Teatrelor în guvernul Antonescu.

La rebeliunea legionară, în piaţă, unde era Teatrul Naţional, avea microfoane şi a îndemnat la rebeliune. El este condamnat că a susţinut, prin propagandă, fascismul. Există aceste organizaţii care vor să îi reabiliteze pentru faptul că au fost condamnaţi de regimul comunist", a mai declarat Alexandru Florian pentru pressone.

Mircea Vulcănescu

Scriitor, filosof, sociolog, economist, teolog şi profesor de etică, Mircea Vulcănescu este considerat una din cele mai emblematice personalităţi ale perioadei interbelice.

Licenţiat în Drept şi participant la campaniile monografice ale profesorului Dimitrie Gusti, căruia i-a fost şi asistent de catedră, doctorand la Paris şi foarte activ în cercurile culturale pariziene, profesor de economie politică şi ştiinţe juridice la Şcoala de Asistenţă Socială, membru al societăţii culturale Criterion, Vulcănescu a devenit în 1935 director în Ministerul de Finanţe, iar ulterior a ocupat şi alte poziţii importante în administraţia naţională: 1940 - 1941, director al Casei Autonome de Finanţare şi Amortizare şi preşedinte al Casei Autonome a Fondului Apărării Naţionale.

Din 27 ianuarie 1941 a fost subsecretar de stat la Finanţe, până la 23 august 1944, iar între 1941 şi 1944 a reuşit să obţină pentru Banca Naţională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) şi înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou.

Regele Carol al II-lea şi ulterior regele Mihai I i-au conferit distincţii şi mari ordine naţionale, în semn de recunoaştere pentru serviciile aduse statului român, arată publicaţia Adevărul.

Suspendat din serviciu în urma legii de purificare a aparatului de stat, după ocuparea ţării de către armata sovietică şi instaurarea regimului comunist, Vulcănescu a fost arestat preventiv fără mandat încă din 30 august 1946 şi condamnat pe 9 octombrie 1946 la opt ani temniţă grea.

Potrivit sursei citate, Vulcănescu a încetat din viaţa în octombrie 1952, la 48 de ani, bolnav de TBC, după ce a încercat să-şi salveze un coleg de celulă: acesta căzuse din picioare, sleit de puteri iar Vulcănescu s-ar fi aşezat pe ciment ca o saltea pentru colegul său doborât, salvându-i viaţa.

„Să nu ne răzbunaţi, dar să nu ne uitaţi!“, ar fi fost ultimele cuvinte ale lui Mircea Vulcănescu.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor