Dosarul Mineriadei merge înainte. Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, urmăriţi penal pentru crime împotriva umanităţii

UPDATE. Fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, a sosit şi el la sediul Parchetului General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei.

Potrivit Hotnews.ro, Stănculescu a declarat, la ieşirea din sediul instituţiei, că nu a fost pus sub urmărire penală şi că doar a fost informat despre deschiderea dosarului.

* * *

UPDATE. Ion Iliescu a fost pus sub urmărire penală în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru infracţiuni contra umanităţii. Aşteptat de jurnalişti la ieşirea din sediul Parchetului General, fostul şef de stat a refuzat să facă declaraţii pe marginea acestui subiect.

La rândul său, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, a fost şi el pus sub acuzare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

* * *

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, considerat de mulţi principalul responsabil pentru atrocităţile comise de minerii veniţi la Bucureşti să implementeze "democraţia" cu ciomegele, a ajuns, miercuri dimineaţă, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru audieri în Dosarul Mineriadei.

Fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, a ajuns şi el la Parchet în această dimineaţă pentru a da explicaţii. "Până nu se lămuresc de către instanţă circumstanţele acestor regretabile victime, nu am ce să spun. Pentru morţi nu am ce să-mi reproşez", a declarat, la intrarea în sediul instituţiei, fostul director SRI.

Procurorii militari au dispus, pe 16 octombrie, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii "constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară."

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea faptelor descrise anterior. Parchetul General anunţă că, în perioada următoare, vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice.

Înalta Curte a confirmat în luna martie decizia procurorului general Tiberiu Niţu de redeschidere a anchetei în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Reamintim că la mijlocul lui septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat România să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, arătând că ancheta incidentelor violente de la mineriada din 1990 desfăşurată de autorităţile române a fost întârziată şi defectuoasă, încălcându-se dreptul la viaţă şi la un proces echitabil.

Din decizia CEDO reiese că "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante".

Procurorul care s-a ocupat iniţial de "Dosarul Mineriada" a fost Dan Voinea, care a şi dispus urmărirea penală a 37 persoane, printre care şi Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Victor Atanasie Stănculescu, Petre Roman, generalul Chiţac. De asemenea, au mai existat 1.056 de părţi vătămate în dosarul respectiv.

Cu câteva luni înainte de trimiterea dosarului la judecător, Dan Voinea a fost dat afară din echipa care se ocupa de anchetarea cazului şi a fost apoi cercetat disciplinar pentru modul "defectuos" în care a condus ancheta. După opt ani de anchete cazul a fost soluţionat de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă cu neînceperea urmăririi penale.

Ion Iliescu - un adevărat comandant paramilitar

Procurorul Dan Voinea a declarat anterior că interesul a fost al grupului de putere condus de fostul preşedinte Ion Iliescu şi ca acesta s-a comportat "ca un adevărat comandant militar", după cum reiese din jurnalul Armatei.

"În 89, au invocat existenţa unor terorişti ca să intervină cu tancuri, acum aveau opoziţie în stradă şi au folosit cuvântul legionar. Iliescu e cel care a creat această idee că există legionari şi găsim acest lucru chiar în jurnalul acţiunilor de luptă. Pe 13 iunie, cei de la Armată au punctat intervenţiile lui Iliescu, care s-a comportat ca un comandant militar. Există acest document", a afirmat Dan Voinea.

Procurorul susţine că persoanele care au incendiat autobuzele erau în înţelegere cu persoane din Armată, fapt ce reiese din probele audio. "Există convorbiri între generalul Diamandescu şi generalul Bâtlan - a existat o înţelegere între ei şi cei care au incendiat. Erau oamenii lor", a adăugat acesta.

În iunie 1990, străzile Bucureştiului erau inundate minerii chemaţi de Ion Iliescu să asigure "ordinea publică", "tulburată" de studenţii care protestau în Piaţa Universităţii, cerând o ţară liberă de comunism. Înarmaţi cu bâte, răngi şi instigaţi împotriva studenţilor portretizaţi drept duşmani ai ţării, minerii s-au dezlănţuit, rupând cu bătaia tineri, intelectuali, femei şi devastând sediile partidelor istorice.

Mai grav decât sângele care a înroşit caldarâmul Capitalei şi rănile celor striviţi în pumni de mineri a fost faptul că Minieriada a reinstaurat domnia terorii şi a stins speranţa de mai bine în inimile multor tineri, care şi-au văzut ţara rămasă pe mâini mânjite de sângele celor ucişi în decembrie 89 de "teroriştii" apăruţi din senin după ieşirea în balconul CC-ului a lui Ion Iliescu.

Recomandăm şi Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)