Legea antilegionară mai face o victimă. Jurnalista Oana Stănciulescu, pusă la zid pentru opiniile sale

În jur de 50 de persoane - profesori, jurnalişti, doctori, publicişti, analişti şi nu numai - au semnat o scrisoare deschisă adresată celor doi lideri PNL, Vasile Blaga şi Alina Gorghiu, prin care le solicită acestora să nu o susţină pe Oana Stănciulescu ca membră în Consiliul de Administraţie al TVR. Motivul? Jurnalista a criticat constant controversata "Lege antilegionară" şi şi-a manifestat aprecierea pentru o serie de personalităţi, care, potrivit semnatarilor, sunt "de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată".

"Am fost şocaţi de ştirea desemnării doamnei Oana Stănciulescu, la propunerea PNL, ca membră a Consiliului de Administraţie a Televiziunii Române. Oana Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca foarte activă în cultivarea memoriei unor personalităţi şi valori de extremă dreapta din istoria culturii româneşti.

Cu o consecvenţă ce trebuie subliniată, jurnalista îşi face un crez din a reabilita şi eroiza o serie de personalităţi de orientare legionară, xenofobă, antieuropeană şi antidemocrată. Pe aceştia i-a declarat repetat "eroii noştri", se arată în scrisoarea deschisă.

Cu titlu de exemplu, semnatarii scrisorii afirmă că, pe 23 februarie, într-o dezbatere la Realitatea TV, Oana Stănciulescu declara că "Radu Gyr, cunoscut poet legionar, autorul imnului mişcării legionare, personalitate recuperată de Ion Antonescu, în regimul căruia a ocupat importante demnităţi şi scriitorul şi publicistul Vintilă Horia, cunoscut ca prohitlerist sunt "reperele ei morale".

"Şi, cu prestigiul câştigat întotdeauna de omul de pe ecran, recomanda societăţii româneşti să adopte aceste repere morale", au adăugat semnatarii documentului.

O altă problemă invocată de contestatarii Oanei Stănciulescu este că jurnalista "a fost extrem de activă" în combaterea Legii 217, supranumită şi "Legea antilegionară".

"Am aminti că această lege a fost propusă de parlamentari PNL, cu scopul de a împiedica propaganda extremistă din România. Doamna Stănciulescu, împreună cu alţi colegi "întru credinţă" neolegionară au atacat brutal Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel", organism al Guvernului României şi au adus injurii grosolane directorului general al Institutului.

Nu este lipsit de interes să amintim forma de exprimare a doamnei Stănciulescu caracterizată prin agresivitate, autosuficienţă, minimalizarea adversarului de idei. Considerăm că poziţiile publice ale doamnei Oana Stănciulescu contribuie la crearea unui climat politic şi moral insalubru şi sunt periculoase pentru democraţia românească.

Rareş Bogdan şi Cosmin Guşă critică demersul

Rareş Bogdan a reacţionat joi seară la începutul emisiunii sale. "Este cea mai tristă zi din cariera mea de jurnalist. Ce am văzut azi a depăşit orice limită a înţelegerii umane. Nu am crezut că în 2016 poate fi stigmatizat un om pentru că a vorbit într-o emisiune de televiziune", a declarat jurnalistul, la Realitatea TV.

"Este cea mai tristă zi din cariera mea de jurnalist. Ce am văzut azi a depăşit orice limită a înţelegerii umane. Nu am crezut că în 2016 poate fi stigmatizat un om pentru că a vorbit într-o emisiune de televiziune. (...) În România anului 2016, un om care îşi iubeşte ţara şi cere să se facă dreptate sau să se considere aşa cum sunt cei care au făcut şi greşeli, arătând şi bune şi rele, este pus la zid. În ce mod? De cine? De semeni, de un grup de intelectuali. Că cine oare în lumea asta este de o perverstitate mai mare decât cei care au cunoştinţele, care au cultura, care au gândirea...? Deci Oana Stănciulescu a fost azi zdrobită de nişte semnatari ai unei scrisori care nu trebuia să ajungă în spaţiul public, care nu trebuia să ajungă la mine, ci la strict doi oameni: Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. De ce?

Pentru că PNL, împreună cu alţi reprezentanţi şi-au permis să o voteze cu 82 de voturi... parlamentari români au considerat că Oana Stănciulescu este unul dintre jurnaliştii care pot să reprezinte o voce în Consiliul de Administraţie al TVR. Între cei 13 membri, Oana era o voce. 82 de parlamentari români au spus ‘Da’, anii petrecuţi la Dreptatea, lupta ei pentru democraţie, anii petrecuţi la Ziua, la Evenimentul Zilei, la România Liberă, la Antena 3, anii petrecuţi la TVR şi la Realitatea TV sunt suficienţi pentru ca Oana să poată vorbi, să poată veni cu expertiza ei pentru programele Televiziunii Publice. (...)

La Realitatea TV doar s-a vorbit despre Emil Cioran, despre Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Eugen Ionesco, Mircea Vulcănescu şi Vintilă Horea – pentru că este cazul din cauza căruia Oana Stănciulescu a fost călcată în picioare. (...) Nu cred că în această ţară există antisemitism, iar dacă există trebuie sancţionat imediat... Dar să o faci pe Oana Stănciulescu antisemită în 2016, să spui că este fascistă?! Omul care în '90 era în Piaţa Universităţii, care a scris la Dreptatea atâtea articole cât n-au citit semnatarii acestei scrisori abominabile... Oana Stănciulescu este pusă la zid, este arătată cu degetul, e trecută pe lista neagră pentru delict de opinie în 2016, pentru că a venit şi în trei emisiuni de televiziune a vorbit. Atât. A vorbit", a precizat Rareş Bogdan.

Invitată la emisiunea lui Rareş Bogdan, jurnalista Oana Stănciulescu a declarat că a învăţat că libertatea are un cost şi noi românii l-am plătit, astfel că şi ea este dispusă să plătească în continuare pentru libertatea de a vorbi şi de a spune adevărul.

La rândul său, consultantul politic Cozmin Guşă a precizat că cei aproximativ 50 de semnatari ai scrisorii deschise nu vor mai fi invitaţi la Realitatea TV.

Un deputat PNL îi ia apărarea jurnalistei

În memoria luptătorilor anticomunişti, PNL trebuie să-şi menţină desemnarea în Consiliul de Administraţie al TVR a jurnalistei Oana Stănciulescu, un om cu conştiinţa liberă, a fost replica deputatului PNL Daniel Gheorghe.

"După un sfert de secol de la căderea comunismului în România, aş fi crezut ca ideea de cenzură trebuie să rămână un capitol întunecat din manualele de istorie recentă. Însă, după iniţiativa absurdă a liderului PSD Liviu Dragnea de a reintroduce delictul de opinie, constat că încă mai există în societate, chiar în rândul elitelor "consacrate", frica de libertatea de exprimare.

PNL a decis să susţină numirea doamnei Oana Stănciulescu, cunoscut şi apreciat jurnalist de televiziune şi presă scrisă, ca membru în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române. Într-un moment delicat pentru postul naţional, noi, liberalii am considerat că desemnarea unor persoane integre şi avizate în materie de presă este o necesitate", a declarat, în cadrul unui comunicat de presă, Daniel Gheorghe.

Potrivit deputatului PNL, Oana Stănciulescu este, fără doar şi poate, o persoană deopotrivă integră – după mai bine de două decenii de activitate, numele său nu este asociat niciunei controverse - şi competentă, cu o carieră importantă în cotidiene centrale şi televiziuni de ştiri.

"Dincolo de aceste considerente, Oana Stănciulescu este un om liber, care a criticat atunci când a considerat că partidele – inclusiv PNL – se depărtează de menirea lor, şi care şi-a recunoscut simpatiile, atunci când a simţit că societatea are nevoie de modele. Martirii închisorilor comuniste sunt modele propuse de Oana Stănciulescu. Deţinuţii politici sunt modele propuse de Oana Stănciulescu. Cei care, în anii negrii ai stalinismului, s-au opus distrugerii sistematice a fibrei acestui neam sunt modelele propuse de Oana Stănciulescu.

Însă discuţia despre desemnarea unui membru al CA al TVR nu ar trebui să se poarte în jurul opiniilor personale, ci în jurul câtorva principii. Libertatea de exprimare e un astfel de principiu. Integritatea e un altul. Pentru un jurnalist, cele două principii democratice reprezintă pilonii profesiei. Pentru liberali, reprezintă coordonate esenţiale ale doctrinei. Ca liberal, ca naţional-liberal, am datoria de conştiinţă să reafirm susţinerea pentru libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare şi libertatea de a ne alege propriile modele", a mai precizat deputatul PNL.

Se aduce relativ frecvent în discuţie legea 217/2015, o lege care, în opinia lui Daniel Gheorghe, este foarte des greşit interpretată indiferent de unghiul de opinie despre care vorbim.

"În realitate, această lege ar fi trebuit să ducă la revizuirea aşa-ziselor sentinţe date de tribunalele poporului, acelea care nu au fost amnistiate până în prezent prin sentinţe date inclusiv de justiţia comunistă, pentru a separa criminalii de război de martirii anticomunişti pe care un regim ilegitim şi totalitar i-a stigmatizat.

Însă, prin interpretarea incorectă a legislaţiei ori prin tertipuri comune propagandei marxist-leniniste, mă tem că va veni o zi în care memoria martirilor anticomunişti va fi declarată ilegală, va fi cenzurată, iar acuzaţiile agenţilor sovietici de după 1944 vor fi reluate", a adăugat deputatul.

Daniel Gheorghe avertizează că asumarea fără de patimi a istoriei şi libertatea circulaţiei ideilor şi valorilor riscă să fie înlocuite de un nou tip de proletcultism gata să înfiereze memoria martirilor din închisori şi să pună la zid orice minte liberă.

"Concluzionez, amintind că tot într-o temniţă comunistă, alături de mulţi dintre cei pe care Oana Stănciulescu îi propune ca modele, a sfârşit şi marele liberal Gheorghe Brătianu. În memoria lui, a partizanilor din munţi şi a celorlalţi luptători anticomunişti, avem acum datoria de a refuza să acceptăm cenzura libertăţii de conştiinţă", a mai afirmat deputatul PNL.

Reamintim că legea 217, adoptată în 2015 la iniţiativa institutului Elie Wiesel reconfirmă, practic, deciziile tribunalelor poporului instituite de comunişti, băgând la pachet, alături de fascism, legionarismul, în ciuda faptului că procesul de la Nuremberg şterge orice legătură dintre ele.

Legea 217 face din elogierea legionarilor - reali sau doar etichetaţi ca atare de regimul comunist instaurat după 1944 - un act pasibil de pedeapsă.